Testament - definiție, acte necesare, forme și revocare

Deși poate fi inconfortabilă, o discuție despre ultima ta dorință și realizarea unui testament se pot dovedi a fi extrem de utile pentru viitor, respectiv pentru acel moment în care nu vei mai fi. Prin redactarea unui astfel de document dai dovadă că ții la cei dragi și că vrei să îi protejezi atât pe ei, cât și bunurile tale.

În România, dacă nu există un testament și se merge pe calea succesiunii legale, atunci, în ordinea priorității lor (ordine de preferință), moștenitorii se împart în patru clase:

• Clasa întâi (descendenți) – copiii și copiii acestora, adică nepoți și strănepoți (au dreptul la moștenire atât copiii naturali, cât și cei adoptați).
• Clasa a doua (ascendenți și colaterali privilegiați) – mai exact, este vorba de părinți (ascendenți privilegiați) și de frați sau surori (colaterali privilegiați), inclusiv descendenții acestora, precum copii sau nepoți.
• Clasa a treia (ascendenți ordinari) – bunici, străbunici (pe linie maternă sau paternă).
• Clasa a patra (colaterali ordinari) – mai exact, rudele până la gradul al patrulea, precum mătuși, unchi, veri primari sau frații și surorile bunicilor.

Conform acestei clasificări, acest lucru înseamnă că, de exemplu, părinții sau frații și surorile (care intră în clasa a doua) nu vor putea veni la moștenire dacă cei din clasa întâi nu au renunțat la dreptul lor de moștenire și așa mai departe, până la ultima clasă de moștenitori.

Dacă există însă testament, atunci testatorul poate să elimine din testament anumiți moștenitori, indiferent de clasa din care fac parte și chiar dacă aveau drept la moștenire pe cale legală.

Ce este testamentul și ce forme prezintă el? Urmează să citești în paragrafele următoare, precum și o serie de informații utile legate de actele necesare întocmirii unui testament, modalitatea în care se redactează sau cum poți revoca unul. 

Ce este testamentul? Definiție și caracteristici

Testamentul este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune cu privire la bunurile sale, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă.

Pentru încheierea unui testament este necesară prezența persoanei interesate în fața notarului public, fără a fi necesare prezentarea altor documente, cu excepția actelor de identitate. Pentru acele persoane care din cauza vârstei sau incapacității nu se pot deplasa la biroul notarului, este posibil ca acesta să se deplaseze la domiciliul persoanei, unde va lua act de voința testatorului și de îndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru încheierea valabilă a testamentului.

Dacă notarul are îndoieli cu privire la deplinătatea facultăților mintale ale unei persoane care urmează să încheie un act juridic, conform legii, acesta va solicita avizul scris al unui medic de specialitate.

Caracteristicile principale ale unui testament sunt următoarele:

• este act unilateral, simpla voință a testatorului producând efecte juridice;
• este personal, în sensul că nu poate fi încheiat prin reprezentare și are un caracter individual, legea interzicând ca două sau mai multe persoane să testeze pe același act;
• este un act juridic solemn - testamentul trebuie să fie încheiat în una din formele prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității absolute;
• este un act juridic pentru cauza de moarte - efectele se produc după decesul testatorului, legatarii nu vor dobândi nici un drept în timpul vieții acestuia;
• este un act esențialmente revocabil - până la data decesului, testatorul poate oricând revoca sau modifica cuprinsul testamentului și nu va putea renunța la acest drept.

Cum poți redacta un testament?

Pentru redactarea testamentului te poate ajuta un notar, iar pentru a te asigura că acesta se va îndeplini conform cerințelor tale, poți desemna un executor testamentar. 

Astfel, cea mai bună opțiune pentru redactarea unui testament este alegerea unui notar la care să mergi cu lista bunurilor și a conturilor bancare, precum și denumirea persoanei sau persoanelor căreia / cărora vrei să le lași. Testamentul poate conține și informații legate de modul în care vrei să fii înmormântat sau incinerat, de locul unde vrei să aibă loc ceremonia înmormântării, sau locul unde vrei să fii îngropat. Dacă ai astfel de cerințe la care ții foarte mult să se întâmple, atunci cel mai bine este să redactezi un testament. Dar, ține cont că notarul se ocupă doar de redactarea și păstrarea în siguranță a testamentului, și nicidecum de formalitățile necesare pentru a îndeplini cerințele. Pentru acestea trebuie să apelezi la un executor testamentar, informat în prealabil și dispus să onoreze această sarcină. 

Ai și opțiunea de a redacta singur un testament, scris de mână, datat și semnat, însă nu este o opțiune foarte bună. În cazul testamentului autentificat, notarul va avea o copie, iar o terță parte, indiferent de modificările aduse asupra lui, nu vor fi luate în considerare.

Actele necesare întocmirii unui testament

În România, autentificarea testamentelor este de competenţa exclusivă a notarilor publici. Competenţa teritorială privind autentificarea testamentelor este generală. Aceasta înseamnă că, indiferent de domiciliu, vei putea solicita autentificarea testamentului personal, oricărui notar public din România.

Testatorul trebuie să se prezinte personal la notariat. 

Acte necesare la biroul notarial pentru întocmirea unui testament:

• Actul de identitate al persoanei care lasă testamentul (testator);
• Actele de identitate ale celor doi martori care îl vor asista pe testator la notariat;
• Copia actului de identitate al persoanei în favoarea căreia testatorul lasă testamentul (legatar);
• Dacă există, actul de proprietate asupra bunurilor pe care testatorul le va lăsa prin testament.

Formele testamentului  și condițiile de valabilitate

Indiferent de forma pe care o îmbracă testamentul, este obligatoriu să îndeplinească două condiții generale, și anume:

a) Forma scrisă - legea românească nu acceptă un testament întocmit verbal;

b) Forma actului separat - Există situații în care două sau mai multe persoane doresc să testeze una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terț (de exemplu, un cuplu testează în favoarea unui prieten comun). Pentru ca acest testament să fie valabil, el nu poate fi scris, de exemplu, pe o foaie dacă voința părților este contopită într-un singur text, pentru că astfel s-ar încălca dreptul testatorului de a revoca în mod unilateral și liber respectivul testament (ar fi nevoie și de acordul celeilalte părți, pentru că și ea și-a exprimat aceeași voință prin respectivul act). Daca însă două persoane testează pe o singură coală de hârtie, însă își exprimă voință în paragrafe diferite (chiar dacă se repetă exprimarea aceleiași voințe), semnând și datând fiecare în parte textul scris, acest testament ar fi valabil, pentru că, în cazul în care una dintre persoane dorește să revoce testamentul, nu va afecta valabilitatea celuilalt testament înscris pe hârtie.

Dacă una dintre aceste două condiții nu este respectată (fiind necesară îndeplinirea cumulativă), atunci testamentul va fi lovit de nulitate absolută, care va putea fi invocată de orice persoană interesată. (sursa: https://asistenta-avocat.ro) 

Există următoarele tipuri de testament:

a) Testamente ordinare:

• Testamentul olograf 

Este acela pentru a cărui validitate se cere ca testatorul să îl scrie, dateze și semneze cu mâna lui. Testamentul este nul absolut dacă nu sunt respectate condițiile de validitate la întocmirea lui, potrivit art. 1041 din Noul Cod Civil.

• Testamentul autentic

Este acel testament realizat prin intermediul unui notar public. Testatorul (persoana care face testamentul) îşi va dicta dispoziţiile de ultimă voință în faţa notarului public, de obicei, în prezența a doi martori.

b) Testamente privilegiate 

Sunt acele testamente care se pot întocmi în situații excepționale: 

1. în fața unui funcționar competent al autorității civile locale, în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepționale
2. în fața comandantului vasului sau a celui care îl înlocuiește, dacă testatorul se află la bordul unui vas sub pavilionul României, în cursul unei călătorii maritime sau fluviale. Testamentul întocmit la bordul unei aeronave este supus acelorași condiții;
3. în fața comandantului unității militare ori a celui care îl înlocuiește, dacă testatorul este militar sau, fără a avea această calitate, este salariat ori prestează servicii în cadrul forțelor armate ale României și nu se poate adresa unui notar public;
4. în fața directorului, medicului șef al instituției sanitare sau a medicului șef al serviciului ori, în lipsa acestora, în fața medicului de gardă, cât timp dispunătorul este internat într-o instituție sanitară în care notarul public nu are acces.

Testamentul olograf versus testamentul autentic

Pentru a fi valabil, testamentul olograf trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• să fie scris în întregime de mâna testatorului
• să fie datat de mâna testatorului (ziua, luna, anul)
• să fie semnat de mâna testatorului

Testamentul olograf prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje. În comparație cu testamentul autentic (notarial), există următoarele caracteristici:

• elaborarea testamentului poate fi realizată oriunde şi oricând dorește testatorul, fără a presupune ajutorul unei terțe persoane, spre deosebire de testamentul notarial unde se apelează la serviciile unui notar public
• cheltuielile legate de redactarea unui testament olograf sunt aproape inexistente, însă la momentul dezbaterii succesiunii este posibil să fie necesară o expertiză grafoscopică, ceea ce va conduce la cheltuieli semnificative
• deși este mult mai simplu de realizat și fără prea multe formalități, este mult mai ușor de atacat comparativ cu testamentul autentic
• fiind păstrat de către testator, se păstrează secretul acestuia, spre deosebire de cazul testamentului autentic unde notarul păstrează testamentul în arhiva sa)
• din păcate, testamentul olograf este mult mai ușor de falsificat decât cel notarial
• dacă nu participă un jurist la întocmirea sa, testamentul olograf poate fi imposibil de interpretat din cauza unei exprimări confuze
• un testament olograf poate fi ușor distrus sau ascuns, spre deosebire de cel notarial unde se poate solicita oricând un duplicat la notariat
• un testament olograf poate fi întocmit doar de o persoană care știe să scrie sau nu prezintă un handicap ce îl împiedică să îl redacteze; un testament notarial poate fi întocmit

Cum poți revoca un testament?

Prin natura sa, un testament este un act juridic civil esenţialmente revocabil. Ca atare, testatorul îşi poate revoca testamentul oricând ulterior întocmirii sale, până la momentul decesului său. Revocarea testamentului ca urmare a propriei voinţe a testatorului exprimate în acest sens constituie o revocare voluntară. (sursa https://lege5.ro) 

Pentru întocmirea revocării, titularul testamentului trebuie să se prezinte personal la notariat. Nu este necesară nici prezența și nici acordul beneficiarilor testamentului care se dorește a fi revocat. Revocarea testamentului este un act care ține doar de voința celui care l-a întocmit (a testatorului).

Revocarea unui testament poate fi:

• totală (în integralitate)
• parțială (revocarea doar a anumitor clauze). 

De multe ori, pentru mai multă claritate, este preferabil a revoca în totalitate un testament, și apoi să se întocmească unul nou conform voinței testatorului.

Importanța testamentului

Întocmirea unui testament este cel mai bun mod de a oferi siguranța a ceea ce se va întâmpla cu moștenirea după deces și pentru a preveni ca aceasta să ajungă pe mâini nedorite. 

Ai în vedere că, în cazul în care copiii tăi sunt încă minori la momentul decesului, un testament îi va proteja. În cadrul acestuia poți specifica cine va avea grijă de copiii tăi. Altfel, fără testament, statul va fi cel care va decide în custodia cărei rude să fie plasați copiii. 

De asemenea, tot în testament ai posibilitatea de a specifica suma de bani sau alte bunuri de valoare la care vor avea acces copiii tăi la împlinirea unei anumite vârste.

E foarte important să știi ce se va întâmpla cu averea ta și tu să fii acela care decide acest lucru cât ești încă în viață. Totodată, poți menționa în testament cui lași afacerea și pe ce perioadă.

Ce se întâmplă dacă nu îmi fac un testament?

În cazul în care nu vrei să lași testament, trebuie să ai în vedere următorul aspect:

• dupa deces, bunurile vor fi împărțite de rude de grad mai îndepărtat (frați, nepoți de frați, unchi, verișori etc. după o anumită ordine stabilită de lege); astfel, persoana care te-a îngrijit, partenerul de viață sau un prieten care ți-a fost aproape, nu va putea moșteni nimic, întrucât nu este rudă de sânge cu tine. Însă, prin intermediul testamentului, vei putea stabili personal cine sunt persoanele care vrei să te moștenească și care îți sunt ultimele dorințe.

Așadar, în absența testamentului, legea va fi cea care va detemina moștenitorii.

Concluzii:

A muri fără a stabili succesiunea poate genera multe conflicte între moștenitori. Testamentul clarifică multe aspecte și te ajută să părăsești această lume în liniște și cu siguranța că dorința îți va fi îndeplinită așa cum ai cerut.

Este indicat să avem un testament pentru a ușura moștenirea și pentru a evita eventuale complicații care pot să apară în acest sens.