Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României

În fiecare an, pe data de 30 noiembrie, românii îl sărbătoresc pe Sf. Apostol Andrei, considerat ocrotitorul nostru deoarece a propovăduit Evanghelia și cuvântul Domnului pe aceste meleaguri. Această zi reprezintă sărbătoare importantă în Calendarul Creștin Ortodox și este marcată cu cruce roșie. În această zi, nu avem voie să muncim și să spălăm. Credincioșii merg la biserică pentru a se ruga pentru sănătate și noroc, rostind Rugăciunea către Sfântul Apostol Andrei, pentru a fi feriți de rele. 

Cine este Sf. Apostol Andrei, ce tradiții populare sunt în această zi și care este rugăciunea care se rostește urmează să afli în acest articol.

Cine este Sf. Apostol Andrei?

Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, a fost frate cu Sfântul Apostol Petru, amândoi fiind pescari de meserie, din Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret.

Sfântul Andrei, înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dorința de a-L urma pe Hristos se naște în el, în momentul în care Sfântul Ioan rostește cuvintele: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan 1, 29). Însă, chemarea sa la apostolie se face mai târziu și este relatată de Sfântul Evanghelist Matei : "Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: "Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El" (Matei 4, 18-20). Astfel, Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat. 

L-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă, a fost martor la minunile pe care le-a săvârșit și s-a pătruns de învățăturile Lui. Asistând la chinurile și umilințele la care L-au supus iudeii pe Mântuitor, Sfântul Andrei a suferit, alături de ceilalți apostoli. 

De ce a fost denumit Sf Andrei - ocrotitorul românilor?

Sfântul Apostol Andrei este considerat creștinătorul României și ocrotitorul românilor, deoarece el a fost cel care a adus prima dată pe pământul strămoșilor noștri, cuvântul lui Iisus Hristos. Potrivit tradiţiei Bisericii, acestuia i s-a spus să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea. În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua Sfântului Apostol Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roșie, iar în 1997 a fost proclamat Ocrotitorul României. 

Prin Lege adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 și de Camera Deputaților în 26 iunie 2012, ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată „zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează”. Astfel, pentru toţi românii, ziua Sfântului Apostol Andrei este prilej de bucurie şi sărbătoare.

Tradiții și obiceiuri de Sf Andrei

Noaptea de Sf Andrei este una dintre cele mai încărcate de ritualuri, simboluri și magie. În popor, noaptea de Sfântul Andrei este un fel de Halloween al românilor, însoțită de foarte multe tradiții și superstiții. Conform oamenilor, în această seară spiritele ies în lume, lupii vorbesc cu grai omenesc în timp ce oamenii se apără de toate cele rele cu ajutorul vrăjilor și a usturoiului.

Iată și câteva obiceiuri care se practică în noaptea de Sfântul Andrei (sursa: https://calendarulortodox.ro):

• Pentru a reuși să alunge spiritele rele, românii folosesc usturoiul pretutindeni, fie la grajdurile animalelor, fie la cruciulițele făcute pe mâinile copiilor.
• Cu scopul de a proteja oamenii, se ung cu usturoi pragul casei, ușile, geamurile și toate locurile pe unde spiritele rele ar putea intra în casă. Până și la grajduri se punea usturoi, astfel încât vrăjitoarele sau răul să nu intre în animale.
• Fetele care doresc să se mărite obișnuiesc să ascundă sub pernă un fir de busuioc pentru a-și visa iubitul.
• În miezul nopții fetele obișnuiesc să întoarcă un ulcior de lut cu gura în jos și pun pe fundul vasului 3 cărbuni încinși. Mai apoi rostesc o incantație pentru a cuceri inima iubitului cu care ajung să se marite.
• Fetele care doresc să își vadă ursitul obișnuiesc să stea goale între două oglinzi la miezul nopții, ținând în mâini două lumânări aprinse. În oglinda din spate se văd de obicei scene din viitorul acestora, dar și chipul celui sortit.
• O alta modalitate de a afla cum arată iubitul este următoarea: fata ține în mână două lumânări aprinse și privește într-un pahar cu apă în care a fost pusă o verighetă sfințită pentru cununie.
• Cei care vor să afle dezlegarea unor mistere sau enigme din trecutul lor trebuie să ia parte la un ritual bizar în cimitir. Într-un vas cu apă descântată aceștia vor vedea tot ce s-a petrecut.
• Gospodarii obișnuiesc ca de Sfântul Andrei să pună grâu la încolțit pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor, dar și cât de prosperă va fi casa și familia lui în anul ce vine.
• În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat.
• Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun - cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.
• Nu în ultimul rând, vremea din noaptea de Sfântul Andrei ne va spune cum va fi iarna care urmează. Dacă oamenii au parte de un cer senin în această noapte, iarna care vine va fi una blândă.

Rugăciunea către Sf. Apostol Andrei

“În numele Tatălui, și Fiului, și Sfântului Duh, Domnului să ne rugăm!

Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut făptura, nu întoarce dumnezeiasca Ta faţă de la noi cei păcătoşi, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică şi înfricoşătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre pe care în toată ziua, cu nesocotinţă, în chip nenumărat le săvârşim.

Noi suntem păcătoşi şi pătimaşi, netrebnici şi plini de răutate, iar Tu eşti izvorul vieţii şi al milostivirii; nu ne lăsa, Doamne; nu trece rugăciunea noastră, a păcătoşilor, nici nu răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci, pentru că nu suntem vrednici a câştiga prin sârguinţa cea de toate zilele milostivirea Ta, dăruieşte-ne-o Tu, Doamne, ca un preamilostiv. Pentru rugăciunile Apostolului Tău Andrei, dăruieşte-ne nouă sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea. Pentru pomenirea lui cea de azi ne întăreşte cu darul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor noastre, cu bucurie să lăudăm prăznuirea lui şi să slăvim preasfânt numele Tău, în vecii vecilor. Amin.”

Curiozități despre Sf Andrei

• Peştera Sfântului Andrei din România este cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul țării noastre și este considerată Bethleemul creştinismului românesc. Se află într-o poiană din pădurea Migilet, din marginea localităţii Ion Corvin, judeţul Constanța, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani.
• Moaștele Sf. Andrei au fost aduse pentru prima dată în țara noastră la Iași, în anul 1996.
• Sfântul Andrei este supranumit și cap-de-iarnă, din 30 noiembrie începând oficial sezonul iernii.
• Sfântul Andrei nu este doar ocrotitorul României, ci patronează și alte unsprezece state și regiuni – Scoția (steagul scoțian reprezintă crucea în formă de X a Sfântului Andrei), Barbados, Georgia, Ucraina, Rusia, Polonia, Sicilia, Grecia, Cipru, Tenerife și Malta.
• A murit în orașul peloponesian Patras ca martir în ziua de 20 noiembrie a anului 60 e.n., răstignit pe o cruce în formă de X. Se spune că moartea lui a stârnit o furtună puternică din senin, care i-a orbit pe toţi cei ce asistau la răstignire.
• Se spune că ar fi fost primul discipol al lui Iisus, „Cel dintâi chemat”, și printre primii patru dintre apostolii preferați, alături de Petru, Ioan și Iacob.
• Originea numelui său vine din greaca veche, Ἀνδρέας, Andreas – care înseamnă bărbătesc, curajos.
• Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este considerată în tradiția populară noaptea în care coboară pe pământ sfinții patroni ai lupilor, Andrei și Petru, și se dezlănțuie forțele malefice reprezentate de strigoi și lupi. Superstiţiile din bătrâni susţin că, pentru a te proteja împotriva lupilor şi pentru a-i ține departe de gospodării, e important să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu arunci gunoiul afară. Desigur, e la fel de important, în privința strigoilor, să-ți protejezi casa cu mult usturoi.