Crucea de lemn

Simbol al morții și al reînvierii, crucea de lemn este unul dintre cele mai importante simboluri ale creștinătății, cu o însemnătate primordială. Atunci când o persoană pășește pe ultimul drum, unul dintre elementele esențiale în procesul de înmormântare este crucea. Toți creștinii știu că Iisus a fost răstignit pe cruce și că a fost obligat să o care de-a lungul unui drum anevoios până în locul răstignirii. Și tot pe cruce și-a vărsat sângele, binecuvântând-o pentru totdeauna.

Cât de important este acest element și care este semnificația? Ce reguli există cu privire la cel care poartă crucea pe ultimul drum? Acestea și alte câteva informații sunt prezentate în următoarele paragrafe.

Simbolistica crucii de lemn

Crucile folosite în timpul înmormântării sunt confecționate de obicei de firmele care oferă servicii funerare. Sunt din lemn, iar după înmormântare sunt păstrate la mormânt până la parastasul de un an sau până când timpul le deteriorează. Dacă există deja o cruce funerară la mormântul respectiv, această cruce de lemn se așază în spatele ei. Deși ele nu se sfințesc, ar trebui ca atunci când sunt îndepărtate, să nu ajungă la groapa de gunoi, ci să fie îngropate sau arse.

Crucea reprezintă un simbol esențial pentru creștinii de pretutindeni. Verticala crucei simbolizează legătura dintre pământ și cer și totodată credința și aspirația către înalt. Orizontala acesteia exprimă cuprinderea întregii lumi prin intermediul iubirii și adunării creștinilor în jurul axei sfinte. 

Ce e bine să scriem pe crucea de lemn?

Pe crucea de lemn este important să specificăm numele și prenumele persoanei trecute la cele veșnice, anul nașterii și al morții (sau chiar datele complete, incluzând ziua și luna), precum și mențiunea INRI. În trecut, existau meșteri specializați în sculptarea crucilor de lemn, ei fiind bineînțeles responsabili și de marcajul I.N.R.I. 

În prezent, însă, crucile de lemn sunt simple, iar mențiunile specifice, menționate anterior, sunt pictate cu vopsea de culoare neagră.

Sunt firme de pompe funebre care aleg să nu scrie pe cruce I.N.R.I., ci IC XC NI KA. De ce? Fiindcă aceste inițiale sunt prescurtarea de la cunoscuta sintagmă „Iisus Hristos biruie/biruiește”. IC și XC sunt inițialele grecești ale numelui Mântuitorului, Iisus Hristos, iar NI și KA, sunt împărțirea în două a indicativului prezent al verbului grecesc „nikao”, care înseamnă „a birui” sau „a învinge”.

Această expresie, desemnată de inițialele ei, o întâlnim și pe prescurile folosite la Sfânta Liturghie și în icoane, fiind „pecetea” Mântuitorului Iisus Hristos Cel răstignit și înviat. El este Cel care a biruit moartea, cu moartea pe moarte călcând, și ne-a dăruit Învierea. (sursa https://ziarullumina.ro)

Când trebuie cumpărată crucea de lemn?

Crucea este achiziționată imediat după declararea decesului, odată cu sicriul. În mod normal, crucea îți revine gratuit odată cu achiziționarea sicriului de la firme de pompe funebre la care ați apelat. Ulterior, crucea este adusă la căpătâiul celui decedat și rămâne acolo până în ziua înmormântării. La plecarea cortegiului funerar spre locul de veci, crucea trebuie purtată în fața sicriului, preferabil de către o persoană ce a avut o relație specială cu persoana decedată.

Rolul și importanța crucii de lemn

Fiind un element sacru, crucea nu lipsește de la cele mai importante etape ale vieții - nașterea, nunta și moartea. Prezența acesteia ne apropie de Dumnezeu și ne face să devenim oameni mai buni. Poziționarea crucii de lemn la căpătâiul celui decedat denotă cinstea. Preoții ne învață că Sfânta Cruce are trei semnificații: obiect sfânt, semn de închinare și misiune. 

Se spune despre cruce că face legătura între cer și pământ, adica între cele două lumi, pământească și cerească. Totodată, este un element ce unește viața cu moartea și oamenii creștini laolaltă.

Nu în ultimul rând, crucea este un sprijin pentru cel plecat din această lume. Acesta se va sprijini pe ea la judecata de apoi.

Reguli pentru cei care poartă crucea de lemn

Cel care poartă crucea trebuie să fie o persoană din familie sau o persoană foarte apropiată. Este rezultatul rolului pe care îl are acest obiect în legătura dintre cer și pământ și dintre viața de apoi și viața aceasta.

În general, crucea trebuie să fie realizată din lemn și este bine să rămână la căpătâiul persoanei trecute în neființă pentru o perioadă de minim 6 luni. După aceste 6 luni, poate fi înlocuită cu o cruce din alt material.

Este bine ca sicriul să aibă aceeași culoare ca și crucea și să fie realizate din același tip de lemn.

Când trebuie înlocuită crucea de lemn?

De cele mai multe ori, crucea de lemn de la înmormântare, pusă la mormântul decedatului după îngropare, este înlocuită la împlinirea a 1 an de la moartea persoanei. Dar aceasta poate fi înlocuită, așa cum am mai precizat, după 6 luni de la înmormântare.
Totodată, crucea de lemn poate fi păstrată și mai mult de 1 an la mormânt, poate fi recondiționată dacă este nevoie prin tratarea și lăcuirea lemnului, sau vopsirea literelor.

Concluzii

Crucea este privită drept o legătură între pământ și cer, între viața pământeană și cea veșnică, între omenesc și dumnezeiesc. În același timp, în mod evident, crucea amintește și de patimile Mântuitorului, care și-a dat viața pentru noi, suferind în mod cumplit în timp ce era răstignit pe cele două lemne bătute perpendicular unul pe celălalt.

Crucea însoțește ritualul de înmormântare la tot pasul. Mai mult decât obiectul în sine, semnul sfintei cruci este de asemenea cu o încărcătură aparte. Înainte de a îngropa sau chiar și de a săpa groapa, se sapă în formă de cruce, pe toate laturile. După punerea în groapă a decedatului, preotul face semnul sfintei cruci, ca și când ar sigila și binecuvânta. 

Dacă anumite tradiții pot fi omise din ritualul de înmormântare sau dacă vrei să renunți la anumite produse, crucea este nelipsită, achiziționată chiar din ziua decesului.