25 dintre cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni din România

În ortodoxie (ca şi în catolicism), icoana este o reprezentare a unui personaj sfânt (Iisus Hristos,  Sfânta Treime,  Maica Domnului, îngeri sau diverşi sfinţi),  a unui eveniment important (sărbătoare) sau unui adevăr, principiu sau învăţături de credinţă. Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca este considerat fondatorul iconografiei creştine, istoria bisericească menţionând că el pictează primele icoane creştine, cele ale Maicii Domnului şi ale Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

Conform historia.ro, cel mai cunoscut părinte al Bisericii care teoretizase problema venerării icoanelor a fost Leontius de Neapole, în secolul al XVII-lea. Leontius nu credea că prin închinarea la icoane creştinii încălcau porunca Domnului. Credincioşii slăveau persoana care era reprezentată artistic, şi nu piatra, lemnul sau pictura. În consecinţă, prin intermediul icoanelor, Dumnezeu era venerat, nu idolatrizat. Leontius de Neapole susţinea că icoanele erau “cărţi deschise care ne amintesc de Dumnezeu”.

În zilele noastre, ori de câte ori caută alinare sau când le este greu, creștinii se roagă și se închină la icoane, știind în sufletul lor că în rugăciune stă mântuirea. Mulți dintre noi păstrează în casă o icoană de suflet la care ne închinăm și rostim rugăciuni când simțim nevoia.

Citește în continuare care sunt cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni din România și care este povestea lor pe scurt.

1. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Trivale, Jud. Argeș

Situată în Parcul Trivale din oraşul Piteşti, Mănăstirea Trivale este un lăcaş bisericesc, ce îndeamnă la linişte şi rugăciune pe toţi credincioşii care vin aici. Mănăstirea poartă Hramul “Sfânta Treime”. Împrejurimile sunt feerice, iar grădina mănăstirii cuprinde biserica de un alb plin de puritate, o troiţă, clopotniţă şi chiliile inundate de ghirlande de flori. Povestea Icoanei Maicii Domnului adăpostită în  Mănăstirea Trivale spune că fost găsită prin anul 1930 în podul bisericii de către preotul paroh Dumitru Georgian. Preotului i-a apărut în vis chiar Maica Domnului şi l-a îndrumat unde să găsească icoana. Miraculosul odor a fost restaurat şi îmbrăcat în argint, iar specialiştii au estimat că icoana are o vechime de două sute de ani.

2. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nămăiești, Jud. Argeș

În apropierea oraşului Câmpulung, la o altitudine de 800 m, într-o zonă de un pitoresc deosebit se află Mănăstirea Nămăieşti, una din cele trei aşezăminte monahale rupestre alături de Mănăstirile Cetăţuia şi Corbii de Piatră. Biserica mănăstirii este considerată monument istoric din sec al XIV-lea. Aici se află una din cele mai vechi icoane nu numai din România, ci din întreaga creştinătate. Se crede că este una dintre cele 12 icoane pictate de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, la dorința Maicii Domnului, care le-a dat mai apoi celor 12 Apostoli, ce urmau să plece la propovăduirea Evangheliei. Încărcată de istorie, Mănăstirea Nămăieşti este unul din locurile de pelerinaj pentru foarte mulţi oameni şi o bogăţie spirituală pentru judeţul Argeş. Astăzi, icoana este renumită pentru ajutorul dat femeilor care se roagă înaintea ei cu nădejdea de a putea avea copii, cât și pentru vindecări ale unor afecțiuni grave și alte necazuri.

3. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sihăstria Voronei, jud. Botoșani

Mănăstirea Sihăstria Voronei este o mănăstire ortodoxă de călugări din România, situată pe teritoriul comunei Vorona (județul Botoșani). Ea se află amplasată în mijlocul unei poieni, înconjurată numai de culmi de dealuri acoperite cu păduri seculare de stejar, fagi, ulmi și frasini, la o distanță de 4 km prin pădure de Mănăstirea Vorona. A fost ridicată acum 300 de ani, ca un schit, de niște călugări ruși. Ceea ce o face deosebită pe această mânăstire este faptul că aici există o icoană unicat în lume, pictată de un călugăr în vârstă de 100 de ani, Vladimir Machedon. De dimensiuni mari, ea îi reprezintă pe Fecioara Maria şi pe copilul Iisus Hristos într-o ipostază, după cum spun specialiștii, nemaiîntâlnită altundeva. Aici, Fecioara Maria apare ca orice mamă grijulie, care îşi ține de mână copilul. Cu hramul Buna Vestire, icoana își menține statutul de una făcătoare de minuni, și chiar prevestește dezastrele. Ea este păstrată în biserica principală a mănăstirii, chiar în apropierea altarului.

4. Icoana Sfântului Antonie cel Mare de la Biserica Domnească-Sfântul Anton-Curtea Veche, București

Biserica a fost ctitorită de Mircea Ciobanul în anul 1559 și este cea mai veche biserică din Bucureşti, fost lăcaş de închinăciune pentru domnitorii Mihai Viteazul, Matei Basarab, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu şi alţi mari voievozi ai Ţării Româneşti din veacurile XVI-XVIII. Icoana Sfântului Antonie cel Mare îl prezintă pe acesta cu un chip sobru și impunător, ținând în mâna dreaptă o cruce și în stânga un înscris pilduitor: “Omule, înfrânează-ți poftele inimii tale. Ruga și credința către Domnul te va mântui.”

Începând cu anul 2012, Biserica Domnească–Sfântul Anton–Curtea Veche, organizează cu ocazia prăznuirii Sfântului Antonie cel mare, o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Cuvios Antonie cel Mare. În cadrul procesiunii, care are loc în după amiaza zilei de 16 ianuarie, icoana făcătoare de minuni a Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, împreună cu racla cu sfintele moaște (dupa anul 2017), sunt purtate până la locul din apropiere unde s-a aflat biserica din incinta penitenciarului care a ars în incendiul din anul 1847. (cel mai mare incendiu din București, cunoscut și ca Focul cel Mare, dezastru care a afectat cea mai mare parte a orașului, dar în mod deosebit  zona centrală).

5. Icoana Sfântului Mina de la Biserica Sfântul Mina, București

Creștinii care vor să-l cinstească în mod deosebit pe Sfântul Mina o pot face la Biserica Sfantul Mina-Vergu din București. În această Biserica se păstrează Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mina și părticele din sfintele sale moaște. Icoana a fost adusă în Biserica Sfântul Mina-Vergu în anul 1847 de la Biserica Stelea, care arsese integral. Icoana a rămas neatinsă de foc și este așezata în partea dreaptă a catapetesmei. Sfântul Mina este sfântul care ii ocrotește pe păgubiți, se arată grabnic ajutător celor nedreptățiți în procese și celor ce au pierdut ceva sau au fost înșelați. Icoana este recunoscută ca fiind făcătoare de minuni, tămăduitoare de boli trupești și sufletești, ajutătoare la recuperarea pagubelor și pierderilor, ajutătoare pentru căsătorii și întemeierea de familii, aducătoare de bună înțelegere în căsnicii și între oameni, în general.

6. Icoana Sfintei Parascheva de la Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou, București

Biserica Sfântul Gheorghe Nou este una dintre marile biserici din București, una dintre cele mai de seamă ctitorii ale Sfântului Martir și Voievod Constantin Brancoveanu (1688-1714). Este totodată singura biserică din capitală, ctitorită de către sfânt, care a rămas până în zilele noastre.

Icoana Sfintei Parascheva a fost inițial așezată în Biserica Sfânta Vineri - Hereasca din București. Dar, în perioada regimului comunist, biserica a fost dărâmată. Se spune, că înaintea dărâmării, icoana a plâns. Icoana sfintei a fost adusă spre închinare, în Biserica Sfântul Gheorghe Nou, în anul 1988 și a rămas aici de atunci, fiind o icoană mult iubită de credincioși. 

7. Icoana Maicii Domnului de la Biserica Doamnei, București

Biserica Doamnei este situată la intersecția Căii Victoria cu bulevardul Elisabeta din București. Biserica reprezintă un important monument de arhitectură deoarece ilustrează caracteristicile etapei de trecere de la stilul folosit în epoca domnitorului Matei Basarab (1632 - 1654) la strălucita perioadă de înflorire a arhitecturii și a artelor decorative din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714). 

Icoana, a cărei provenienţă este necunoscută, o reprezintă pe Maica Domnului în veşmânt negru şi este realizată în stil apusean. Este renumită pentru vindecările trupeşti şi sufleteşti.

8. Icoana Maicii Domnului de la Biserica Icoanei, București

Conform tradiţiei, cu câteva sute de ani în urmă, pe suprafața actualei Biserici a Icoanei, un trecător a adormit și i-a apărut în vis icoana Maicii Domnului, cerându-i să ridice o biserică în acel loc. Din punct de vedere stilistic, icoana aparține școlii de pictură brâncovenescă și a fost realizată conform celei din visul bărbatului, respectiv Maica Domnului cu Pruncul Iisus în brațe, așezată pe un jilț, având în dreapta și în stânga pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Hristos este reprezentat binecuvântând și ținând în stânga un papirus, semnificând înțelepciunea. Această icoană a fost ferecată în argint de Filip Nicolau Argintarul în anul 1682 și a fost așezată în naosul Bisericii Icoanei din București. 

9. Icoana Maicii Domnului Odighitria de la Biserica Mihai Vodă, București

Această sfântă icoană  făcătoare de minuni a Maicii Domnului se găsește la biserica Mihai Vodă, situată în spatele unor blocuri construite în timpul regimului comunist, din apropierea Splaiului Independenței și a Parcului Izvor. Icoana Maicii Domnului Odighitria (Hodighitria) - „Îndrumătoarea" sau „Povățuitoarea” - o prezintă pe Fecioara Maria ţinându-L pe Pruncul Iisus pe braţul stâng, iar cu mâna dreaptă ne arată și ne călăuzește către fiul ei și Dumnezeul nostru Iisus Hristos, care este Calea, Adevărul și Viața.

În fiecare an sfânta icoană a Maicii Domnului Odighitria de la biserica Mihai Vodă, este sărbătorită în ziua de 21 ianuarie, fiind precedată în seara zilei de 20 ianuarie de o procesiune care are loc, după slujba Vecerniei cu Litie, în prezența multor credincioși, în curtea locașului de cult. (sursa: aici)

10. Icoana Maicii Domnului de la Biserica Olari, București

Biserica Olari este o biserică din București ce face parte din Arhiepiscopia Bucureștilor și are hramul principal Adormirea Maicii Domnului. Construită în 1758, Biserica Olari este una dintre vechile biserici ortodoxe din Bucureşti, fiind cunoscută astfel deoarece în locul în care se află îşi desfăşurau activitatea meşteşugarii şi negustorii de oale. 

Icoana Maicii Domnului expusă aici este considerată vindecătoare de boli și tămăduitoare de cancer. A fost adusă în România la Biserica Olari încă din anul 1810, pe vremea războiului ruso-turc, de către refugiați preoți și călugări de la Mânăstirea Arnachiul din Turcia. Odată cu icoana aceasta minunată au fost aduse și icoana Domnului Iisus Hristos, moaștele Sfântului Mucenic Antipa și Sfântului Mucenic Mercurie, dar și alte icoane și obiecte de cult religios. În anul 1864, Icoana Maicii Domnului a fost îmbrăcată în argint. Pe marginile icoanei, meșterii au aplicat pe margini 24 de medalioane care redau imagistic minunile Maicii Domnului. (sursa: aici)

11. Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Nicula, Jud. Cluj

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Mănăstirea Nicula, aflată în județul Cluj, la numai trei kilometri distanță de Gherla, este una dintre cele mai renumite și cunoscute icoane din țară, în jurul căreia se adună anual, zeci de mii de pelerini. Icoana este cunoscută pentru puterile ei tămăduitoare; multi oameni s-au vindecat de boli incurabile, inclusiv de cancer, și multe familii au dobândit prunci după ce s-au închinat la icoană.

Icoana în jurul căreia s-a dezvoltat pelerinajul, a fost zugrăvită în anul 1691, de către preotul Luca din Iclod. Este realizată pe scândură din brad, întărită cu două cingătoare de brad și are o grosime de doi centimetri. Icoana a ajuns prin mâna nobilului roman Ioan Cupșa, care a cumpărat-o de la preotul Luca și a donat-o mănăstirii. Potrivit unor militari austrieci, icoana Maicii Domnului a lăcrimat în continuu între 15 februarie și 12 martie 1699. În ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului, icoana făcătoare de minune este scoasă din biserică, în timpul slujbei Prohodului Maicii Domnului și se face înconjurul bisericii. 

12. Icoana Maicii Domnului de la Biserica Madona Dudu, jud. Dolj 

Biserica Madona Dudu sau Catedrala Maicii Domnului este o biserică din Craiova, una dintre cele mai mari din judeţul Dolj. Se află în centrul localităţii, lângă Muzeul de Istorie şi este recunoscută pentru icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. Legenda icoanei spune că, pe la sfârşitul Evului Mediu, un negustor a găsit icoana într-un dud. Când a încercat să o vândă, aceasta a dispărut. Negustorul a găsit-o în acelaşi loc şi a vrut s-o dăruiască, dar a dispărut iar. Găsind-o a treia oară, a hotărât să ridice biserica.

Biserica Madona Dudu de astăzi datează din anul 1928. Cel care s-a ocupat de proiect a fost arhitectul Ion D. Traianescu, care a reuşit să dea naştere unei adevărate bijuterii arhitecturale.

13. Icoana Maicii Domnului de la Biserica Letca Nouă, jud. Giurgiu 

Biserica Letca Nouă a fost construită în perioada 1864-1867 de către Mitropolitul Țării Românești, D.D. Nifon. Marele pictor Gheorghe Tăttărăscu a realizat pictura murală din interior în anul 186, în stil modern. Icoanele bisericii sunt realizate în ulei, tot de către marele Tăttărăscu, fiind într-o stare foarte bună de conservare.

Biserica Letca Nouă deține o impresionantă colecție: Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu pruncul în brațe sculptată în lemn, care din decembrie 2002 a început să plângă, chipul fiindu-i pătat de urme uleioase ce se prelingeau. Pelerinajul enoriașilor și rugăciunile acestora în fața icoanei au vindecat multe suflete și trupuri.

14. Icoana Maicii Domnului “Axionița” de la Mănăstirea Hadâmbu, Jud. Iași

Mănăstirea Hadâmbu este o mănăstire ortodoxă aflată în localitatea Mogoșești, la o distanță de 30 de kilometri față de municipiul Iași. Icoana Maicii Domnului din Mănăstirea Hadâmbu a fost zugrăvită în anul 1938, de către preotul Octavian Zmau, din orașul Roman. Icoana a fost donată „Schitului din Dealul Mare”, cum mai este cunoscută Mănăstirea Hadâmbu, de către ieromonahul Iov Mazilu, egumenul schitului. În seara zilei de 22 ianuarie 2003, un incendiu puternic a izbucnit în Mănăstirea Hadâmbu, câteva zeci de chilii pierind în flăcări. În urma incendiului, întreaga clădire s-a transformat în scrum, precum și cărțile și obiectele bisericești adăpostite în aceasta, iar paraclisierul a murit și el. Doar icoana Maicii Domnului, numită făcătoare de minuni, a scăpat neatinsă de flăcări, fără a fi protejată în vreun fel anume.

Icoana o înfățișează pe Maica Domnului cu Pruncul, într-un mod aparte, Pruncul fiind ținut pe mâna dreaptă a Maicii Domnului, nu pe cea stângă, precum în toate celelalte icoane. Icoana de la Hadâmbu seamănă cu Icoana Maicii Domnului "Axion Estin", una dintre cele mai renumite și iubite icoane din Biserica Ortodoxă, păstrată în Biserica Protaton, biserica centrală din Careia și cea mai veche din întreg Sfântul Munte Athos.

În duminica Bobotezei anului 1992, pentru prima dată, ochiul drept al Maicii Domnului de la Hadâmbu a lăcrimat, iar mai apoi, în anul 1993, în ajunul sărbătorii Sfintei Parascheva, din umărul drept al Maicii Domnului au curs trei picături mari de mir. În data de 22 februarie 1995 a curs mir din mitra Maicii Domnului, mir care a stat la vedere aproape doua săptămâni. În vara și toamna anului 1998, icoana a vărsat mir din chipul Pruncului și din veșmintele Maicii Domnului. (sursa: aici)

15. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola, Jud. Iași

Sfânta icoană, cunoscută sub numele de icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola, este adăpostită în prezent de Catedrala Mitropolitană din Iași, fiind așezată vizavi de moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola este prăznuită de Biserica Ortodoxă în data de 1 februarie. În icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, este înfățișată ținându-l în brațe pe Pruncul Iisus, care binecuvântează cu mâna dreaptă. 

Pe 1 februarie 1854, icoana Maicii Domnului de pe catapeteasma Bisericii „Schimbarea la Față a Domnului” a început să plângă la sfârșitul Sfintei Liturghii. Primul care a observat minunea a fost paraclisierul, apoi ieromonahul Isaia, care l-a înștiințat pe Episcopul Filaret Scriban, rectorul seminarului. Episcopul Filaret a scos icoana din cadru și a examinat-o, crezând că este stropită cu aghiasma săvârșită de ziua Sfântului Trifon (1 februarie). După ce a șters icoana cu un prosop, a așezat-o din nou în cadru. Apoi episcopul a cerut tuturor să părăsească biserica, după care a încuiat ușile. Seara, când s-a întors în biserică pentru a săvârși Vecernia împreună cu elevii și profesorii, au observat că din icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu curgeau șiroaie de lacrimi.

Vestea minunii petrecute la Iași s-a răspândit în scurt timp în toată România, pelerinii adunându-se la mănăstire pentru a se ruga Maicii Domnului. Lacrimile au continuat să curgă din icoană în fiecare zi, până la sfârșitul lunii aprilie. Spre sfârșitul lunii aprilie, icoana lăcrima tot mai rar, la intervale de două, trei, cinci, zece și chiar cincisprezece zile. Apoi lacrimile s-au oprit, dar credincioșii alergau din toate părțile să sărute sfânta icoană, așa cum aleargă până astăzi. (sursa: aici)

16. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Pasărea, Jud. Ilfov

Mănăstirea Pasărea este un monument istoric și de artă aflat la 29 km est de București, ctitorită la începutul secolului al XIX-lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii cu același nume, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei. Mănăstirea îi are ca ctitori pe arhimandritul Timotei, care a ridicat aici o biserică din lemn în 1813, și pe Sfântul Calinic de la Cernica. Biserica din lemn s-a prăbușit la cutremurul din 1838. Biserica mare a fost reconstruită de Sfântul Calinic, pe când era stareț la Mănăstirea Cernica, în 1846, în timp ce biserica din cimitir fusese ridicată tot de el la 1834. La această mănăstire de maici s-a călugărit spre sfârșitul vieții mama Sfântului Calinic, Floarea, devenită schimonahia Filoteia. 

Se spune că preotul slujitor de la Mănăstirea Pasărea ar fi primit de trei ori, în vis, îndemnul de a merge într-un loc anume pentru a lua icoana şi a o aduce în mănăstire. În prezent, icoana este aşezată la loc de cinste în biserica mare, fiind vizitată de mii de credincioşi. Icoana este renumită ca vindecătoare de boli, apărătoare de cutremure și primejdii, dar și întăritoare în credința străbună și răbdare.

17. Icoana Maicii Domnului de la Sfânta Mănăstire Căldăruşani, Jud. Ilfov 

Mănăstirea Căldărușani este una dintre cele mai mari și vechi mănăstiri ortodoxe din Muntenia. Aflată la mică distanță de municipiul București, pe malul lacului Căldărușani, pe teritoriul comunei Gruiu, în județul Ilfov, mănăstirea a fost zidită între anii 1637-1638, fiind înzestrată cu multe daruri de către domnitorul Matei Basarab.

Vindecătoare de boli, ocrotitoare a celor prigoniți, apărătoare de primejdii, Sfânta Icoană a Maicii Domnului a fost adusă de călugări refugiați aici în anul 1940, odată cu alipirea Basarabiei la Uniunea Sovietică, de la Mănăstirea Noul Neamț, de lângă Nistru. Icoana este dublă, în sensul că pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe îmbrăcat de luptă ca un soldat din armata Domnului. Nu se cunoaște însă autorul acestei icoane. Icoana a stat mulți ani ascunsă într-un perete al Schitului Sitaru, metoc al Mănăstirii Căldărușani.

18. Icoana Sfintei Ana de la Mănăstirea Bistrița, Jud. Neamț

Icoana Sfintei Ana de la Mănăstirea Bistrița este una dintre cele mai cinstite icoane bizantine din Moldova, legendele locului spunând că aceasta “scoate diavolii din oameni, vindecă bolnavii, dă rod pântecelor sterpe şi alungă seceta”.

Mănăstirea Bistrița este situată în comuna Alexandru cel Bun, la 8 kilometri spre vest de Piatra Neamț, fiind o mănăstire de călugări. Hramul acesteia este Adormirea Maicii Domnului (15 august) și Izvorul Tămăduirii. Se crede că icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana a fost pictată de doi călugări din părţile Ierusalimului, între anii 1150-1250.

În această sfântă  icoană este înfățișată Sfânta Ana, care o ține în brațe, pe Maria, copilă fiind, Maica Domnului nostru Iisus Hristos. În prezent icoana este destul de deteriorată și înnegrită  din cauza deselor procesiuni prin sate și a ploilor care o găseau pe câmp.

Această Sfântă Icoană este cinstită în mod deosebit în zilele în care Biserica Ortodoxă prăzuiește Adormirea Sfintei Ana (25 iulie), pe Sfinții Drepții Dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana (9 septembrie), precum și în zilele de hram ale Mânăstirii Bistrița: Adormirea Maicii Domnului (15 august) și Izvorul Tămăduirii (prima vineri după Paște). (sursa: aici)

19. Icoana Maicii Domnului de la Biserica Sf. Nicolae din Trifești, Jud. Neamț

Comuna Trifești, situată deasupra terasei râului Moldova, este o destinație aparte pentru credincioșii din toată țara, datorită icoanei făcătoare de minuni, supranumită „Sfânta de la Trifești”.  Biserica Sf. Nicolae din Trifești datează din anul 1798, fiind ctitorie a boierului Constantin Balș, ridicată pe urmele unei biserici mult mai vechi. 

Icoana argintată, făcătoare de minuni, o reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul și este folosită la procesiuni și împrumutată în alte sate din județele vecine, fiindu-i recunoscută puterea de a face norii să plouă.

Legenda spune că un cioban a găsit o bucată de lemn în albia râului care traversează comuna și a încercat să-l taie ca să-l pună pe foc. În acel moment, însă, din lemn a început să picure sânge, iar ciobanul s-a dus și i-a mărturisit acest lucru unui preot. Acesta i-a spus să caute un pictor, care a zugrăvit chipurile Maicii Domnului și Pruncului Sfânt pe bucata de lemn.

20. Icoana Maicii Domnului cu trei mâini de la Mănăstirea Neamț, Jud. Neamț

În biserica „Sfântul Gheorghe“ (din incinta Mănăstirii Neamț) se află o icoană, mai puțin cunoscută, numită „icoana cu trei mâini“ (Trihirusa), care este o icoană foarte veche în arabescuri, reparată în anul 1866, în timpul starețului Timotei, de monahul Agapie zugravul. Ea este o copie după icoana de la Mănăstirea Hilandar, Muntele Athos (Grecia). Această icoană se folosește în procesiuni, iar în timp de secetă este aducătoare de ploaie și este făcătoare de minuni.

Copia sfintei icoane de la Neamţ a fost adusă în ţară de Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, stareţ al Mănăstirii Neamț între anii 1779-1794. Pe icoană se află o inscripţie cu litere româneşti și chirilice: “Această sfântă icoană s-au zugrăvit din nou, afară de chipuri, în vremea prea cuviosului arhimandrit şi stareţ Chir Timotei. Anul 1866, mai 10 (de Agapie zugrav)”.

21. Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Durău, jud. Neamţ

Mănăstirea Durău este situată în stațiunea balneo-climaterică Durău, în estul munților Ceahlău, la o distanță de 5 kilometri față de cascada Duruitoarea, de la care, după tradiție, și-ar fi luat numele.

Icoana Maicii Domnului de la Durău, icoana cea mare, așezată în partea stângă a naosului, este o icoană argintată ce datează încă din secolul al XVIII-lea. Tot din acea perioadă s-au păstrat, în memoria locului și în tradiția mănăstirii, și primele minuni săvârșite înaintea ei.

22. Icoana Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu, Jud. Prahova

Sfânta Mănăstire Ghighiu, cu hramul Izvorul Tămăduirii, s-a ridicat în anul 1817, pe terenul donat de Măriuța Râfoveanca monahului Agapie, care căuta loc pentru construirea unui schit. Astfel mănăstirea şi biserica s-au înălțat pe vremea voievodului Ioan C. Caragea, mitropolit fiind în acea vreme ÎPS Nectarie. Mănăstirea este protejată prin lege ca monument istoric de arhitectură şi artă.

O icoană de excepţie aflată în mănăstire este Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, datând din secolul al XVI- lea. Ea a fost dăruită de episcopul Vasile Samaha de Sergiopolis, din Siria, la 25 februarie 1958. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Ghighiu, numită și Maica Domnului Siriaca, este una dintre cele mai renumite icoane cu Maica Domnului din țară. Icoana este zugrăvită pe lemn de santal. Își păstreaza numele de "Siriaca" datorită provenienței sale, ea fiind renumită mai ales pentru ajutor în naștere de prunci și tămăduirea unor boli.

23. Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Putna, jud. Suceava 

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre religioase și culturale românești. A fost prima ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare caracterizată de către Mihai Eminescu ca „Ierusalimul neamului românesc”. Aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Este vestită și pentru faptul că aici este înmormântat Ștefan cel Mare și Sfânt. În prezent, sfântul lăcaș deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc. Mănăstirea Putna este inclusă în Lista monumentelor istorice din România.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul a fost adusă, după cum spune tradiţia, de către Doamna Maria de Mangop, soţia domnitorului Ştefan cel Mare, în anul 1472, din Constantinopol. Este onorată în fiecare an, pe data de 2 iulie, ziua de pomenire a Sfântului Voievod Ştefan.

24. Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Rarău, Jud. Suceava

Mănăstirea Rarău se află în satul Chiril, comuna Crucea, județul Suceava, fiind o mănăstire cu obște de călugări, ctitorită de către domnitorul Petru Rareș, în anul 1538. 

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, păstrată în biserica centrală a Mănăstirii Rarău, nu este singura icoană făcătoare de minuni gazduita de mănăstire. Astfel, aici se mai află încă șapte sfinte icoane făcătoare de minuni, care aduc vindecare și alinare celor bolnavi și suferinzi. Printre ele se numără și icoana Sfântului Ioan Teologul, ocrotitorul mănăstirii. Icoana Sfântului Ioan Evanghelistul se află în biserica nouă a mănăstirii.

Despre icoana Maicii Domnului, așezată în partea dreaptă a naosului, în biserica centrală a mănăstirii, se păstrează, din tradiție, următoarea întâmplare: Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Rarău, dispărea misterios din fața altarului, călugării găsind-o la ieșirea din biserică. Într-o noapte, Maica Domnului i-a vorbit starețului de atunci, Ieroschimonahul Sisoe, avertizându-l că trebuie să se mute, deoarece austriecii vor da foc mănăstirii. Astfel, călăuziți de icoana Maicii Domnului, au transferat întregul inventar, la Chiril, pe versantul dinspre apa Bistriței, a muntelui Rarău. Cu ajutorul boierului Balș, care a donat imediat 600 de hectare de pădure și fânețe și a pus la dispoziție 20 de călăreți, s-a pus piatra de temelie a mănăstirii și au reclădit-o pe cheltuiala boierului. 

În anul 1935, starețul Martinian Conut a mutat sfânta icoană în pronaos. A doua zi, icoana era din nou la vechiul ei loc, anume în naos, în fața Sfântului Altar. Speriat de acest semn, starețul a cerut răspuns în post și rugăciune, și noaptea, Maica Domnului i s-a arătat în vis, spunându-i să facă o strană în fața catapetesmei, pe sub care să treacă mulțimea credincioșilor, pentru împlinirea rugăciunilor și pentru sănătate. Cu această pricină, icoana va fi și îmbrăcată în ferecatura de argint. (sursa: aici)

25. Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, jud. Vâlcea

Mănăstirea Dintr-un Lemn, aflată în comuna Frâncești, la aproximativ 25 de kilometri înspre sud de municipiul Râmnicu Vâlcea și la alți 5 kilometri m de orașul Băbeni, este una dintre cele mai mari mănăstiri din județul Vâlcea. 

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, județul Vâlcea, este una dintre cele mai cinstite icoane din țară, atât pentru vechimea și măiestria cu care este lucrată, cât mai ales pentru nenumăratele minuni săvârșite înaintea ei. Icoana este minunată și prin dimensiunile acesteia: 1,50 metri înălțime și 1,10 metri lățime. Minunata icoană se află astăzi în biserica de piatră a mănăstirii, în partea stângă, în locul icoanei împărătești a Maicii Domnului, pe catapeteasmă. Nu sunt cunoscute cu exactitate informații despre autorul acestei icoane, anul pictării ei ori condițiile în care aceasta a ajuns la mănăstirea vâlceană. Se mărturisește însă, potrivit legendei, că această icoană a fost găsită în trunchiul unui stejar mare din zonă, frate cu cei alți câțiva, care se află în curtea din spate a mănăstirii. (sursa: aici)

"Unele icoane sunt vindecătoare de boli, izgonitoare de duhuri rele, iar altele sunt aducătoare de ploi binecuvântate și protectoare ale mănăstirilor și familiilor credincioase. Fără îndoială, toate icoanele sunt făcătoare de minuni și ajutătoare credincioșilor. Dar unele poartă o harismă specială, pe care o simte numai cel ce se roagă mult și cu lacrimi în fața sfintelor icoane" (Arhimandritul Ioanichie Bălan).

În cazul în care cunoști și alte icoane făcătoare de minuni sau locuri sfinte de pelerinaj, care nu se regăsesc în lista noastră, lasă-ne comentariul tău mai jos.