Parohia Sfântul Ioan Domnesc

Istoric

Numele Sfântului şi Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare este cel care leagă istoria oraşului Piatra Neamţ de Biserica-monument istoric „Sfântul Ioan Domnesc”, cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”- 24 iunie, monumentul cel mai bine păstrat în comparaţie cu alte biserici ale aceluiaş ctitor. Acest edificiu apare distins, simplu, totuşi măreţ, o podoabă arhitectonică în mijlocul naturii la care poţi admira arta iscusiţilor meşteri ai sec. al XV-lea, autorii punerii în practică a unui plan de biserică propus de „Atletul lui Hristos”, care „să-i fie de rugă Sieşi şi Doamnei Sale Maria şi prea iubitului lor fiu Bogdan Voievod”.

Intrarea în biserică se face printr-un portal de piatră, de factură gotică, creaţie cu totul remarcabilă prin îmbinarea unor elemente comune epocii cu altele de certă originalitate. 

Interiorul este împărţit după sistemul devenit clasic, în altar, naos şi pronaos. Absida altarului are forma uzuală semicirculară, fiind boltită în sfert de sferă, cu o singură fereastră centrală situată pe axul navei.

Naosul este împărţit în trei travei, separate prin două arce dublouri transversale. Traveele transversale sunt acoperite cu bolţi semicilindrice. Traveea centrală prezintă o boltă de forma unei calote sferice, sprijinită pe arce oblice cu pandantivi, după sistemul moldovenesc specific epocii lui Ştefan cel Mare. În naos, două abside practicate în grosimea zidului se regăsesc marcate în exterior prin rezalituri puternice, flancate de contraforturi, acoperite cu o copertină din piatră de talie, care urcă până la înălţimea naşterilor bolţilor.

Pronaosul este acoperit cu două calote sferice, dispuse în filă, separate printr-un mare arc transversal din piatră, care împreună cu arcele dublouri longitudinale, preia împingerile bolţilor şi le descarcă prin intermediul unor console bine marcate în pilaştrii de piatră de talie, cu retrageri şi muchii teşite. Un perete masiv despărţea pronaosul de naos.  În urma unei intervenţii, ţinând de necesitatea măririi spaţiului interior, s-a practicat o deschidere mare în zid, terminată cu un puternic arc transversal. Ancadramentul de piatră al uşii despărţitoare, ornamentat cu baghete încrucişate, motiv foarte uzitat în acea perioadă, este astăzi amplasat în exterior, pe latura de nord a incintei.

Actuala tâmplă (iconostas, catapeteasmă), în stil baroc, a fost sculptată de Gherasim Monahul şi Tănase Săpătorul şi pictată în stil neobizantin de Constantin Basarab, (ucenicul lui  Nicolae Grigorescu) şi Panaite Mavrodin. Pictat de aceiaşi mână  a acestor renumiţi „zugravi” de biserici,  este şi  tabloul ctitorilor,  Ştefan şi Maria Vochiţa,  realizat în ulei, pe pânză.

Trebuie menţionat şi faptul că în secolul al XIX-lea au fost construite amvonul şi cafasul pentru cor,  stranele datând din anul 1937, fiind lucrate în atelierul Şcolii de Artă şi Meserii din Piatra-Neamţ, la recomandarea profesorului Nicolae Iorga.

Curtea Domnească, biserica şi Turnul clopotniţă au fost împrejmuite cu zid de piatră, poarta de intrare aflându-se pe locul actualului sediu al Băncii Naţionale, aşa cum indică stampa rămasă de la Gh. Asachi, din 1847. Curtea Domnească şi-a avut rolul ei până după domnia lui Vasile Lupu, în anul 1878.

Turnul clopotniţă, situat în partea de nord-vest a bisericii, conform Pisaniei de pe zidul răsăritean, atribuie construcţia lui Ştefan cel Mare, datând-o în anul 1499.

Program:

Din punct de vedere liturgic-pastoral, activităţile parohiei se desfăşoară pe tot parcursul săptămânii, astfel: Marţi - h.17,00 -Acatistul Sf. Ioan Botezătorul, Miercuri-h.08,00-Aghiazmă şi Sf. Maslu şi h.17,00-Aghiazmă şi Sf. Maslu, Joi-h.17,00-Paraclisul Maicii Domnului, Vineri h. 08,00-Aghizmă şi Sf. Maslu, Sâmbătă- h.08,00-Ceasurile, Sf. Liturghie şi pomenirea morţilor, Duminică- h.08,00-Utrenia şi Sf. Liturghie.

De menţionat faptul că această biserică este deschisă pentru vizitare, zilnic între h.07,00-19,00.

1. slujbă pomenire