Parohia Sfântul Ioan Botezătorul

Program liturgic:

Miercuri şi Vineri:        18.00 – Acatist
Duminică:                    08.00 – Utrenia si Sf. Liturghie
În ajun de sărbătoare: 17.00 – Vecernie şi Acatist

Istoric

Biserica Sf. Ioan Botezătorul este situată în cartierul Militari, într-o zonă cu mare densitate de blocuri de locuinţe, pe latura stângă a Bulevardului Iuliu Maniu. Iniţial, Dumitru şi Tudora Dumitru din Chiajna au donat terenul pe care a fost construită o capelă, sfinţită la data de 28 noiembrie 1943. Aceasta se mai află şi astăzi în partea de sud a incintei bisericii. Între anii 1957-1974, în timpul Patriarhului Justinian, s-a ridicat din temelie biserica actuală. Proiectul arhitectului Ion Paraschivescu s-a putut concretiza datorită sprijinului Arhiepiscopiei Bucureştilor şi al enoriaşilor parohiei Militari III, adăugându-se şi donaţia din partea parohiei Militari I. Pictorii Iosif Keber şi Ion Jianu au realizat pictura interioară în stil neobizantin, iar pardoseala întregii biserici a fost executată în mozaic veneţian. Credincioşii Petre şi Ecaterina Alexandrescu au dăruit tâmpla sculptată în lemn. Biserica a fost târnosită abia în 29 octombrie 1978, de către IPS Vicar Patriarhal Antonie Plămădeală.

În anul 1997 s-au executat lucrări de reparaţie a exteriorului bisericii, aceasta fiind tencuită şi fiind, de asemenea, vopsită tabla acoperişului. În aceeaşi perioadă a fost restaurată în mod superficial şi pictura interioară, prin osteneala şi sprijinul material al părintelui paroh Ion Covercă. În Sfântul Lăcaş au fost instalate un policandru din bronz donat de familia Pr. Ion Covercă şi un altul dăruit de familia Pr. Gheorghe Şeitan. De asemenea, în curtea bisericii într-o clădire veche din curtea bisericii s-au amenajat cancelaria parohială şi o capelă mortuară ce a fost sfinţită de Prea Sfinţitul Episcop Vicar Sebastian în anul 2005.

În anul 2003, prin osteneala enoriaşilor şi a familiei Pr. Ion Covercă s-au executat, cu scopul înfrumuseţării Sfântului Lăcaş, unsprezece vitralii, iar în prezent s-au început lucrările pentru construcţia unui lumânărar.

Este o construcţie impunătoare, pe plan triconic, cu dimensiunile de 33 x 11- 16 m, cu o turlă-Pantocrator poligonală pe bază pătrată, ridicată deasupra naosului şi un turn clopotniţă octogonal, peste pronaos. Turnul-clopotniţă de peste pronaos are baza pătrată, încadrată de două semicupole. Sub cornişa acestora este prevăzută o friză de arce intersectate.

Acoperişurile turlelor sunt sub formă de clopot, cu streşini puternic evazate, într-o bună tradiţie a arhitecturii româneşti din secolele XVII-XVIII. Învelitoarea arcuită a navei bisericii urmăreşte curbura bolţii în leagăn ce acoperă naosul. Fiecare dintre cele trei abside poligonale la exterior şi semicirculare în interior este acoperită cu semicalote, situate la un nivel inferior, în centrul timpanelor corespunzătoare bolţilor interioare. Întregul acoperiş al bisericii este foarte frământat, dar bine articulat.

Accesul se face printr-un pridvor (închis ulterior cu ferestre metalice), cu trei arcade în plin centru, ce sprijină pe coloane duble. Pridvorul este acoperit cu trei calote sferice care sunt aparente peste învelitoarea acestuia. Parapetele ferestrelor pridvorului sunt ornamentate în mozaic. Aici se află mormintele ctitorilor primei capele. Faţadele sunt zugrăvite alb. Peste un soclu puternic accentuat, se desfăşoară un registru de panouri dreptunghiulare de 1,5 m înălţime. Deasupra acestuia, sunt dispuse ferestrele înguste şi înalte, cu un ancadrament simplu format din două ciubuce ce se rotunjesc la partea superioară.

Pe faţada de vest, deasupra pridvorului, este reprezentată în mozaic icoana hramului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Întrucât acest Sfânt Lăcaş a fost construit în timpul regimului comunist şi a fost pictat de unul dintre cei mai cunoscuţi pictori bisericeşti (Iosif Keber), el reprezintă un punct de atracţie pentru turişti.