Parohia Sfântul Elefterie

Program liturgic

Duminică: 8:30 – 12:00 - Utrenie, Sfânta Liturghie
Marţi: 18:00 – 19:30 - Vecernie cu Litie, Acatistul Sfântului Antonie cel Mare, Citirea Acatistelor, Rugăciuni de dezlegare
Miercuri: 18:00 – 19:30 -Vecernie cu Litie, Acatistul Sfântului Antonie cel Mare, Citirea Acatistelor, Rugăciuni de dezlegare
Vineri: 10:00 – 11:30 - Sfântul Maslu, Rugăciuni de dezlegare şi binecuvantare a casei şi a familiei, Citirea Acatistelor, Rugăciuni de dezlegare; 18:00 – 19:30 Vecernie cu Litie, Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos sau al Maicii Domnului, Citirea Acatistelor, Rugăciuni de dezlegare
Sâmbată: 09:30 – 11:00 - Slujbe de pomenire a celor adormiţi (Parastase)

A fost construită din temelii, cu dania enoriaşilor şi a Primăriei Municipiului Bucureşti, prin grija preotului paroh prof. univ. Mihai Bulacu. Unul dintre primii ctitori, în 1935 a fost G-ral Ion Georgescu, Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul. Lucrările  începute în iunie 1935, au fost întrerupte între 1940 -1935, pe timpul celui de al doilea Război Mondial, biserica fiind târnosită  abia în iunie 1971. 

Planurile de arhitectură au fost întocmite de prof. arh. Constantin Iotzu, iar cele de structură de către inginerul Dumitru Marcu. Tâmpla este sculptată în lemn, de Gr. Dumitrescu şi Aurel Obreja, iar pictura este executată de pictorii Iosif Keber şi Vasile Rudeanu. După cutremurul din martie 1977, turla-Pantocrator şi alte elemente au fost consolidate, între 1977–1983, prin grija Consiliului Parohial, cu ajutorul Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Biserica are dimensiuni monumentale (36×22 m), fiind din acelaşi tip cu bisericile: Parcul Domeniilor, C.A.M.-Belvedere din Bucureşti şi Mitropolia veche din Târgovişte. Planul este în formă de cruce greacă înscrisă, având o turlă decagonală pe naos, înconjurată de alte 4 turle mai mici şi mai zvelte. În naos, câte un şir de arcade pe laturile nordică şi sudică şi unul către vestibul, susţin cele două tribune laterale, precum şi cafasul.

Faţadele exprimă în exterior, atât împărţirea, cât şi structura interioară a bisericii. Cea sudică este în mare parte asemănătoare cu cele de nord şi vest. Pridvorul deschis la intrarea în biserică este mai scund, are trei arcade în plin cintru, sprijinite pe coloane din piatră cu capiteluri neobizantine. Un pridvor similar există şi pe faţada laterală nordică, către Piaţa Sf. Elefterie. Întreaga biserică este îmbrăcată în exterior cu asize de cărămidă aparentă, alternând cu panouri tencuite. O friză alcătuită din arce mult alungite decorează partea superioară a faţadelor.

1. slujbă pomenire