Parohia Adormirea Maicii Domnului

Biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din Sebeş este cea mai veche biserică ortodoxă din municipiu, ridicată în apropierea unei biserici de zid din sec. XVI, din care se păstrează absida Sfântului Altar și este înconjurată de Cimitirul ortodox al oraşului.
Pe fila unui Minei pe luna Noiembrie 1778, se face referire la faptul că Biserica era zidită. A fost construită în timpul păstoririi protopopului Avram Moga (1774-1805), din donaţiile credincioşilor, în stil navă cu Sfântul Altar spre răsărit. Zidurile sunt din cărămidă, pe fundaţie de piatră şi carămidă, având două intrări, în partea de sud şi de vest. În partea de vest are un turn cu o înălțime de 25 m, care adăpostește clopotele. Nu se cunosc constructorii.
În anul 1900, au avut loc lucrări de renovare la interiorul bisericii. De atunci se păstrează pictura de pe bolta Sfântului Altar, care o reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus în braţe, executată de pictorul Sava Henţia în culori de ulei, în stilul renaşterii. Între anii 1957-1969, s-au efectuat alte lucrări de renovare interioară şi exterioară, sub coordonarea preotului Iacob Bologa. Atunci a fost demolat un balcon interior şi alipit de altul existent. A fost pictat restul bisericii de pictorul Ioan Căzilă din Sibiu. Pictura afectată de igrasie a fost curățată în anul 1993, de același pictor, lucrări supravegheate de Pr. Prof. Dr. George Remete. În anul 2012, a fost restaurată de pictorul Ioan Botiș din Cluj Napoca.
La început, iconostasul a fost de zid şi din cauza deteriorării a fost demolat. Cel actual este realizat din lemn de tei sculptat în stil baroc, de către sculptorul Iosif Bugnize, iar icoanele au fost pictate de Ioan Zaicu din Jimbolia. În anul 2008, o echipă de restauratori de la Departamentul de conservare-restaurare a Muzeului ,,ASTRA” Sibiu, au executat lucrări de consolidare şi completare a structurii şi a decoraţiunilor sculptate, curăţirea icoanelor , vernisarea picturilor şi vopsirea structurilor de susţinere.
Clopotele au fost aduse abia după anul 1802. Clopotul mic a fost donat de o femeie Susana, care în primul război mondial a fost rechiziţionat de armata austro-ungară. Acum există un clopot mai mic și două clopote care au inscripţionaţi anii 1920 şi 1921.
În imediata apropiere a bisericii, se află o Capelă mortuară renovată şi modernizată în anul 2009. La mansarda acesteia se găseşte Centrul cultural-catehetic ,,Sfinţii Ioachim şi Ana” inaugurat în anul 2009, care găzduieşte activităţi cu tinerii, dar şi alte evenimente.
Din cele mai vechi timpuri activează în biserica noastră o Asociație de pășteni alcătuită din 40 de familii, care pregătesc în fiecare an cele necesare pentru Sărbătoarea Sfintelor Paști.
În cadrul sfintelor slujbe răspunsurile la strană sunt date de un grup de tineri, iar cântările duhovnicești sunt interpretate de un grup de femei.
În cadrul parohiei, între anii 1682-2013, au slujit un număr de 41 de preoți, dintre care 5 doctori în teologie și 10 protopopi.