Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Cu greu se zărește dintre blocurile de pe Bulevardul Națiunile Unite, însă lucrul acesta nu îl împiedică pe călătorul care trece pe strada Sfinții Apostoli să descopere o biserică domnească, străjuită de o casă și o grădină desprinse dintr-o poveste a unui București uitat. A fost cândva parte din mahalaua Dudescului, din capul Podului Cilibiului și a purtat o vreme numele de Mănăstirea Târnovului sau a Arhimandritului. S-a ridicat mai întâi din lemn în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, pentru ca apoi, în 1636, domnitorul Matei Basarab să zidească pe locul ei o biserică de piatră. Biserica păstrează până astăzi urme domnești (Matei Basarab, Ștefan Cantacuzino), iar casa parohială, farmecul clădirilor proiectate de arhitectul Cristofi Cerchez.

Biserica este construită pe un plan treflat, cu ziduri foarte groase (1,4-1,8 m.), cu o turlă pe naos și un turn-clopotniță peste pronaos. Ambele turle sunt refăcute din zidărie, cu ferestre mari pe fiecare fațetă, înconjurate de arce suprapuse. Pridvorul este mare, de formă pătrată (foarte rar întâlnită), mărginit de trei arcade inegale pe fațada de apus și câte două pe fațadele laterale, sprijinite pe coloane din piatră cu capiteluri florale. Intrarea în biserică se face printr-un portal cu ancadrament sculptat în piatră, ce înconjoară și pisania. Arcada este decorată cu două capete de îngeri, cu aripile întinse. Pisania are reprezentată în partea superioară stema țării, iar în partea inferioară pajura bicefală a Cantacuzinilor.Preotul paroh, părintele Casian Dabija, sprijinit de o echipă de minunați preoți, respecitv părintele George Jambore, părintele Alexandru Morariu și din când în când părintele Nicolae Iordăchescu, îi așteaptă pe cei curioși să descopere acest frumos lăcaș de cult ortodox.