Biserica Sfântul Vasile

Parohia Sfîntul Vasile, după numele complet "Sfinții Trei Ierarhi", este situată în partea de nord-vest a municipiului Ploiești, cuprinzând ambele lături ale arterei principale a orașului, Bulevardul Republicii, începând de la Strada Colinei spre Nord și mărginindu-se: la Sud cu Parohia Sfântul Ioan Botezătorul, la Est cu Parohia Sfântul Spiridon, la Vest cu Parohia Sfânta Treime, la Nord-Vest cu Parohia Acoperământul Maicii Domnului și la Nord-Est cu Parohia Sfântul Andrei.

Biserica și locuințele ca centru, ca nucleu spiritual și administrativ în jurul căruia s-a constituit parohia se află pe Bulevardul Republicii nr.171. Potrivit documentelor putem preciza data nașterii, anume 8 noiembrie 1834, data sfințirii primei biserici și înscrisă în Sfânta Evanghelie donată cu acest prilej de Ghiță, dascălul din Nedelea.

Adăugăm următoarele amănunte istorice: de la începutul sec. al XIX-lea, orașul Ploiești a luat o tot mai mare dezvoltare și s-a extins îndeosebi spre nord. Pe la anul 1812, Bariera orașului Ploiești se află unde este astăzi str.Colinei, iar din centrul orașului, de la Catedrala până la Barieră erau vreo 12 case; mai sus de Barieră era pădurea Codrul Vlăsiei, ce venea dinspre Băicoi-Păulești și trecea prin Ploiești, apoi spre București, din care astăzi se mai găsesc Pădurea Românești și Snagov.

La cca 500 m de Barieră, spre partea stânga, când mergi spre Câmpina, în acest loc al Codrului Vlăsiei, pe o movilița de pământ mai sus decât nivelul orașului Ploiești, se află Cimitirul Ciumaților, al celor morți de ciumă în timpul lui Caragea Vodă.

Terenul a fost oferit de familia Mihail Mehedinteanu, întemeietorii de mai târziu ai industriei petroliere în țară noastră. Ei figurează alături de ctitori.

În anul 1872, biserica suferă o nouă prefacere.

În ceea ce privește aspectul arhitectural, biserica are o formă dreptunghiulară cu naosul supra-lărgit la interiorul și exteriorul bisericii, terminată la răsărit cu absidă semicirculară a Sfântului Altar, iar la Apus cu un turn clopotniță de formă pătrată, având alipite de ambele părți la Nord și Sud câte un turn de proporții mai reduse de formă octogonală și care cuprind în interior fiecare câte o scară. De-a lungul timpului s-au alipit bisericii anexe necesare cultului. La interior, boltirea este de inspirație bizantină, iar detaliile la baza bolților și pe pereți de influență a arhitecturii neoclasice obișnuite la data construirii bisericii.