Biserica Sfântul Spiridon

Istoric

Biserica „Sfântul Spiridon“ este situată pe o mică colină din inima Craiovei, nu departe de Teatrul Naţional şi de Universitate. Ea este ctitoria boierilor Vlădăieni, zidită în anul 1758, în timpul domnitorului Constantin Nicolae Mavrocordat şi al episcopului de Râmnic Grigorie Socoteanu.
La mijlocul secolului al XVIII-lea aşezările boierilor Vlădăieni se găseau în Craiova pe culmea cuprinsă între scobitura adâncă a Văii Orbeţilor (azi strada Ştefan cel Mare) şi Valea lui Opincă (astăzi Calea Bucureşti).
Clucerul Fota Vlădăianu a înălţat la 1758, biserica Sfantul Spiridon (numită şi Biserica Vlădăianu), pe locul alteia mai vechi făcută din nuiele de căpitanul Tudor Berindei. Împrejurul bisericii au fost ridicate case mari, a fost înzestrată cu moşii şi odoare necesare cultului, încât se asemăna cu o mănăstire. De aceea, în Istoria Daciei, Dionisie Fotino o aminteşte printre bisericile mănăstiri ale Craiovei. La 1837, mănăstirea Vlădăianu mai păstra acest titlu alături de mănăstirile Obedeanu şi Gănescu.
Biserica Sfântul Spiridon este prima biserică boierească din a doua jumătate a veacului al XVIII-lea care şi-a păstrat pisania veche aşezată deasupra uşii de la intrare la 1758. Într-o catagrafie din 1813-1815 sunt trecuţi ca ctitori şi boierii Poenari care se înrudeau cu Vlădăienii.
În 1771, Fota Vlădăianu facea parte din Divanul Craiovei şi al judeţului Dolj, iar din iulie 1775 dintr-un sfat de caimacami. A murit în anul 1778 şi a fost înmormântat la ctitoria sa (mormânt a cărui piatră se găseşte şi azi cu inscripţia ştearsă de vreme).
În anul 1826, în curtea bisericii s-a construit o fântână, iar după cutremurul din anul 1838, au avut loc mai multe reparaţii care însă nu i-au schimbat înfăţişarea. În anul 1843 a fost împrejmuită cu zid de cărămidă, La 1844 a fost acoperită din nou, ”., iar în anul 1858 În anul 1861 a fost construită în curtea bisericii o clopotniţă din lemn, ce va fi refăcută în 1925.
Reparaţiile radicale de la jumătatea secolului al XX-lea au inclus “elemente de compoziţie străină, care au schimbat caracterul bizantin al multor biserici”. În interior s-a reparat pardoseala, s-au reparat stranele şi s-a zugrăvit soclul.
Între anii 1924-1925, la Biserica „Sfântul Spiridon“ au avut loc reparaţii generale: a fost din nou zugrăvită şi s-a deschis tinda, scoţându-se la iveală frumoşii stâlpi de piatră ce o înconjură. Tot în această perioadă, biserica a fost repictată de către marele pictor craiovean Ion Listeveanu.
Azi îi putem admira arhitectura brâncovenească a pridvorului deschis, a brâului şi a ocniţelor oarbe de pe pereţii laterali exteriori, rozetele de aerisire ce au ca decor vulturul bizantin.