Biserica Sfântul Ierarh Bretanion

Mijloace de transport: autobuz: 10, 116, 419, 465; tramvai: 25, 7.

Scurt istoric

Parohia Progresul se găseşte situată în sudul oraşului Bucureşti, de-a lungul Șoselei Giurgiului, cuprinzând iniţial gospodăriile ţărăneşti care se întindeau răzleţe, de o parte şi de alta a şoselei, dincolo de periferia oraşului, care se considera terminată la Cimitirul Bellu. Aici s-a format un sat nou, chiar cu această denumire: “Satul nou”, prin împroprietărirea ţăranilor în anul 1885 şi prin exproprierea moşiei Mănăstirii Văcăreşti. Imediat după formarea sa, satul a aparţinut administrativ, de satul Mierlari, aflat în apropiere, apoi a trecut în jurisdicţia Dudeşti-Cioplea. Ulterior, a intrat în componenţa comunei suburbane Şerban-Vodă, iar în perioada postbelică, zona a fost cuprinsă efectiv de oraşul Bucureşti, făcând parte din raionul N. Bălcescu. În prezent, Parohia Sfântul Gheorghe Progresul se situează la graniţa dintre sectoarele 4 şi 5, având în jurisdicţie zone aflate în ambele sectoare amintite mai sus. Singurele date le avem sunt cele cuprinse în Pisania acesteia, în care se spune : «Această Biserică s-a zidit din temelie între anii 1888-1890 (nemaifiind în această parte altă biserică), prin stăruinţa şi sârguinţa preotului Gheorghe Alecsandrescu şi a Domnului Hagi Ghiţă Constantin Bureţea cu ajutorul Doamnei Hagica Vasilichia Trandafireasca şi a Domnului Savu Trandafir şi alţi buni creştini trecuţi în pomelnicul Proscomidiei, în zilele Înalt Prea Sfinţiei Sale, Părintelui Mitropolit Primat al României D.D. Iosif Gheorghian şi ale primarului Niţă Iliescu, zugrav fiind Petre Niculescu».