Biserica Sfânta Elena

Scurt istoric

Lăcașul de cult servește drept sediu al Parohiei Romano-Catolice Sfânta Elena din Arhiepiscopia Romano-Catolică de București.

Biserica romano-catolică Sfânta Elena a fost ridicată la inițiativa prelatului polonez Augustin Kuczka, atunci inspectorul școlilor catolice, care a considerat că ar fi necesară o capelă pe lângă Școala Catolică din strada Cuza Vodă nr. 100. Principalii donatori au fost Asociațiile Sf. Ștefan și Sf. Ladislau din Budapesta, și Elena Sterian. În ziua de 3 iunie 1914 (21 mai după calendarul vechi), părintele Kuczka a sfințit piatra de temelie.

A fost consacrată de arhiepiscopul Raymund Netzhammer la 7 ianuarie 1916 (25 decembrie 1915 după calendarul vechi), înconjurat de șase preoți, și în prezența a numeroși credincioși, elevi ai școlii maghiare din apropiere, oficialități austro-ungare etc. Numele patroanei bisericii, sfânta împărăteasă Elena, fusese ales de prima mare donatoare a bisericii, Ilona (Elena) Sterian, dar care decedase la scurt timp după demararea lucrărilor.

Biserica este operă a arhitectului Carol Cortobius (1874-1955) în stil Art Déco. Are un turn cu clopote și lângă ea se află o casă parohială cu o curte în care se găsește o grotă a Sfintei Fecioare Marie de la Fatima cu cei trei mici păstori.

Biserica a stat închisă între 1917 și 1929. În 1929, încă se oficiau 3 liturghii în limba maghiară pe săptămână; în 1935, numai una singură.

Biserica „Sfânta Elena” este un loc de pelerinaj în fiecare lună, în ziua de 13, în amintirea apariției Fecioarei Maria de la Fátima.