Biserica Precista

Istoric

Biserica Precista este amplasată în zona central-estică a oraşului şi a făcut parte din complexul arhitectonic al Curţii domneşti din Bacău, ridicat în epoca Sfântului Ştefan cel Mare, în a doua jumătate a secolului al XV-lea.

Biserica este realizată în plan treflat, cu turlă pe naos, cu o lungime de 25,68 m, lăţimea pronaosului de 9,62 m, lărgimea naosului de 8,12 m; lărgimea în dreptul absidelor este de 11,24 m.

Pronaosul este supralărgit, de formă pătrată, cu intrarea spre vest şi are două ferestre spre sud şi nord. Asemenea pronaosuri sunt şi la alte biserici ridicate de Sfântul Voievod Ştefan, precum cele de la Dorohoi, Vaslui, Popăuţi-Botoşani şi Iaşi. Naosul are abside laterale semicirculare în interior şi cu câte cinci laturi în exterior. Peretele despărţitor dintre pronaos şi naos a fost înlocuit cu o arcadă largă.  Absida altarului, semicirculară în interior şi cu două laturi în exterior este flancată de nişele pronaosului şi diaconicului. Pronaosul e boltit în calotă sferică pe pandativi şi arcuri. Bolţi moldoveneşti cu arcuri piezişe se ridică deasupra naosului.

Turla este cilindrică în interior şi prezintă în exterior opt feţe. E aşezată pe o primă bază, de secţiune pătrată, din zidărie de piatră şi o a doua stelată cu 12 vârfuri de cărămidă. Doi contraforţi întăresc zidul în dreptul diaconicului şi proscomidiarului. Soclul este de piatră brută, cu un profil de piatră de talie.

În concluzie merită să subliniem faptul că planul de bază, iniţial, al bisericii Precista este alcătuit după stilul bizantin, adaptat la condiţiile interne ale Moldovei epocii lui Ştefan cel Mare, prezentând un amestec de caractere, din care a ieşit un tip şi un stil nou, moldovenesc.

În privinţa formelor interioare (planul şi boltirile), biserica se împarte în trei părţi constitutive: altarul, naosul şi pronaosul.

După opinia specialiştilor cel mai vechi icoane pictate din biserica Precista ar fi din secolul al XVII-lea şi acestea fac parte din catapeteasmă, care a fost lucrată şi pictată în această perioadă în stilul renaşterii. Uşile împărăteşti şi cele diaconeşti, icoanele împărăteşti, praznicale, ale proorocilor şi ale celorlalţi sfinţi care completează toate registrele iconostasului sunt lucrate în manieră realistă a umanismului, cu un colorit viu, aproape natural. Privită din acest punct de vedere, catapeteasma bisericii Precista din Bacău este o adevărată operă de artă, o moştenire din secolul al XVII-lea. Ansamblul iconografic de la catapeteasmă este deosebit de valoros nu numai prin vechimea şi aranjarea lui – colorit uniform şi deosebit de atrăgător – dar şi prin armonizarea deosebit de reuşită. Ceea ce conferă farmec părţii din faţa sfântului altar este şi încadrarea sculpturală de o rară frumuseţe artistică.

1. slujbă pomenire