Biserica Kretzulescu

Istoric

Biserica Kretzulescu, închinată Adormirii Maicii Domnului și Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, a fost construită în timpul celei de a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat, între anii 1720-1722, fiind terminată de zidit în data de 30 septembrie 1722, precum spune pisania originală, săpată în piatră și așezată deasupra ușii de intrare.

Inițial, biserica era înconjurată de magazine și case, care formau "Hanul lui Krețulescu". Marele logofăt a construit în vecinătatea bisericii un han, nu numai pentru că așa se obișnuia în aceea vreme, dar și pentru faptul că aici se afla, pe atunci, bariera de nord a orașului, numită și "Podul Mogosoaiei". Mai târziu, însă, acestea au fost demolate, pentru ridicarea Palatului regal.

Cutremurul din anul 1838 a distrus turnul bisericii, care a fost refăcut, în anul 1859, în stilul neo-clasic, cu o turlă din lemn, acoperită cu tablă, a carei pictură fusese refăcută de pictorul Gheorghe Tattarescu. Pridvorul bisericii, care, la început, era închis, păstrează încă pictura originală, care trimite spre stilul specific perioadei brâncovenești.

Biserica Kretzulescu a fost adusă la forma inițială în urma lucrărilor de restaurare, care au avut loc între anii 1935-1936. Biserica a fost reparată și între anii 1842-1843, după cutremurul din anul 1940.

Biserica a fost restaurată din nou, atât în exterior, cât și în interior, după cutremurul din anul 1977, iar mai apoi, după revoluția din anul 1989, cu un efort deosebit depus de părintele Vasile Raduca. Ultima restaurare a monumentului a început în anul 1996 și a durat până în anul 2003, când pictura cea veche a fost parțial spălată.

Biserica este zidită în forma de cruce, având o turlă pe naos și o turlă-clopotniță, pe pronaos. Turlele bisericii sunt așezate pe un plan octogonal, iar ferestrele sunt înguste și înconjurate de arcade. Decorația exterioară este din cărămidă, iar fațadele au o tencuială subțire. Brâul bisericii, specific artei brâncovenești, este lat. Registrul inferior are panouri dreptunghiulare, care încadrează ferestrele, în vreme ce registrul superior are panouri înalte.

Biserica Kretzulescu are un pridvor cu cinci arcade, pe fațadă de vest, și cu cate două arcade, pe cele două laturi, care se sprijină pe stâlpi din piatră. Cele două bolți semisferice, cu care este acoperit pridvorul, sunt despărțite de un arc median. Pronaosul bisericii este despărțit de naos cu trei arcade simple. Cafasul are balconul strâmt și este susținut de două coloane subțiri, din fontă. Altarul este acoperit cu o semicalotă, iar în grosimea zidurilor dinspre nord și sud se afla firida proscomidiei și a firida diaconiconului, care este prevăzut cu o ușa de acces din exterior.

Biserica Kretzulescu este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură păstrate în București, fiind creată între cele două epoci de glorie ale arhitecturii muntenești: epoca brâncovenească și cea a primilor domni fanarioți. Aceasta nu este doar o simplă operă valoroasă de arhitectura românească veche, ci și una dintre puținele construcții bune care s-au zidit în epoca imediat următoare domniei Sfântului Constantin Brâncoveanu.