Biserica Izvorul Tămăduirii

Istoric

Domnitorul Nicolae Petru Mavrogheni (1786-1790) ctitorise „afară la câmp, la marginea Bucureştiului”, dincolo de capul Podului Mogoşoaiei (actuala Calea Victoriei), un complex de clădiri care urmau să înconjoare palatul de vară al domnitorului. Acest complex era alcătuit, în principal, din 3 clădiri: „chioşcul” domnesc cu „odăile” aferente, biserica mănăstirii și chiliile călugărilor, respectiv „visteria apelor ”, adică un rezervor în care se strângea apa captată pe olane care alimenta apoi o cişmea pentru uzul casei domneşti, o alta pentru uzul „împrejuraşilor mahalagii” şi o fântână ţâşnitoare. La acestea se adăugau trei mori de vânt un nou obor „unde să vină locuitorii cu cele ce au de vânzare”, precum şi o grădină din care mai târziu se va dezvolta parcul Kiseleff. Ansamblul „mavroghenesc” a dat numele cartierului cunoscut ca „mahalaua Cişmeaua lui Mavrogheni”, aşa cum apare în Catagrafia de la 1810 şi în alte documente din secolul al XIX-lea. Încă din vremea domniei lui Nicolae Petru Mavrogheni, pe lângă mănăstire a funcționat o tipografie unde s-au tipărit lucrări emblematice pentru cultura naţională, o şcoală, precum și un spital numit „Filantropia” (al iubirii de oameni), care păstrează până astăzi acelaşi nume.

Opera edilitară a domnitorului Nicolae Petru Mavrogheni a avut un caracter efemer. Dintre toate așezămintele mavroghenești, singura care a păstrat amintirea și numele ctitorului său este Biserica. Lăcașul de cult a fost construit în cursul anului 1787, primind, încă de la întemeiere, hramul „Izvorul Tămădurii”, la fel ca şi cişmeaua care fusese şi ea pusă sub ocrotirea „Născătoarii de Dumnezeu şi pururi Fecioarei Marii”. Domnitorul Nicolae Petre Mavrogheni închinat această biserică Mănăstirii Ecatontapiliani („cea cu 100 de portaluri”) din insula sa natală, Paros, ctitorie a Sfintei împărătese Elena, mama Sf. Împărat Constantin cel Mare. În Hrisovul domnitorului întâlnim acest îndemn adresat urmașilor: Deci pohtim şi pe cei după vremi fraţii domni ce-i va milui Dumnezeu cu domniia aceştii creştineşti ţări să binevoiască a adăoga, a spori şi a ocroti acestea ca unele ce s-au găsit făcute, săvârşite şi puse în faptă şi orânduiala lor. Şi după cum noi ne-am trudit şi le-am făcut acestea din nou, aşa  şi frăţiia lor, cu drag să păzescă cele ce găsescu făcute., spre a să urma şi a sta în starea lor, fiind dă folosul obştii, ca să fim împreună împărtăşiţi la pomenire după cuvântul sfintii evanghelii care zice: “Şi pă cel dintâi miluieşte şi pă cel din urmă tămăduieşte”.

Bierica „Izvorul Tămăduirii” Mavrogheni a suferit de-a lungul timpului mai multe stricăciuni cauzate de cutremure, incendii sau războaie, care au impus ample lucrări de refacere și consolidare, mergând uneori până la modificarea arhitecturii inițiale. Astăzi, doar catapeteasma, piesă unică atât ca valoare arhitecturală, cât și ca stil artisitic, mai amintește de lăcașul de odinioară, construit în stil baroc.