Biserica Cotroceni

PROGRAM LITURGIC

Miercuri:   8.30 Utrenia şi Sânta Liturghie
                 17.00 Sf. Maslu şi Cateheză  
Vineri:       8.30 Utrenia, Sânta Liturghie, Sf. Maslu
                 17.00 Vecernia unită cu Litia, Acatistul unuia din Sfinţii ocrotitori
Sânbătă:   8.00 Utrenia, Sânta Liturghie, Parastase
                 16.00 Vecernia
Duminică: 8.30 Utrenia şi Sânta Liturghie

ISTORIC

Parohia Cotroceni este aşezată în partea de Apus a Capitalei pe dealul cu acelaşi nume, unde pe vremuri se dezvoltau micile cartiere Cotroceni şi Lupeasca. Parohia Cotroceni se învecinează la est cu Parohia Sf. Elefterie la sud cu Parohia “Sf. Treime-Ghencea”, la vest cu Parohia nou înființată “Acoperământul Maicii Domnului și Sf. Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” iar la nord cu Parohia Cărămidarii de Sus.

Înfiinţarea Parohiei Cotroceni

La data de 4 iunie 1925, Protoieria Plăşii de Sus, având în vedere că în acest cartier se aflau cca. 400 familii de creştini, a propus către Sf. Arhiepiscopie să se înfiinţeze o nouă parohie, iar la 5 octombrie 1925 cu adresa nr: 48887 Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor a dispus înfiinţarea noii parohii denumită „Cotroceni”.

La data de 1 iunie 1926 este numit primul preot al acestei parohii în persoana preotului Vasile Bărbieru originar din Ardeal, venit prin transfer de la parohia Pietroasele-Buzău. Prima grijă a sa ca preot-paroh, a fost amenajarea unui locaş de cult şi în acest scop a închiriat ca locuinţă personală o casă situată în Str. Lupeasca Veche (azi Sebastian) nr. 46, iar alături la nr. 48 a închiriat o altă casă în care a amenajat o capelă. În anul 1927 numitul preot a cumpărat cu banii săi imobilul situat pe colţul unde se întâlnesc străzile Sebastian (fostă Lupeasca Veche) şi Sergent Nuţu Ioan (fostă Lupeasca Nouă) cu Str. Drumul Sării. Aici a instalat la parter o capelă în care s-au oficiat serviciile religioase până în anul 1938, iar la etaj s-a instalat familia preotului.

Încă din primul an al venirii sale a început activitatea pentru construirea unei noi biserici. Astfel la 8 august 1926 a alcătuit comitetul de zidire al bisericii format din comandanţi ai unităţilor militare, preotul paroh şi enoriaşi ai parohiei sub preşedenţia generalului Fotache Ionescu.

Terenul pe care se află construită biserica şi cel care formează curtea bisericii, a fost obţinut din partea Ministerului de Război la data de 5 iunie 1928 în suprafaţă de 3576 mp prin Primăria Sectorului III. Planurile de construire au fost întocmite de către arhitectul Maria Irineu, iar la data de 29 mai 1930 s-a pus piatra fundamentală a bisericii, slujba religioasă a fost săvârşită de protoiereul Stoica Ionescu în sobor cu preoţii de la parohiile Cotroceni, Sf. Treime-Ghencea şi Bărbătescu Vechi, răspunsurile fiind date de corul elevelor de la azilul Elena Doamna.

Biserica în forma în care se află astăzi, a fost terminată la roşu în anul 1939. Construită în formă de cruce, cu trei turle, partea cea mai mare din fonduri fiind dată de unităţile militare, mulţi dintre comandanţi şi ofiţeri fiind enoriaşi ai acestei parohii. În timpul construirii bisericii, în Arsenalul Armatei au fost turnate cele trei clopote ale bisericii, totodată confecţionându-se şi stranele din naos. Recepţia definitivă a lucrărilor de construcţie s-a făcut la 11 octombrie 1939, acestea ridicându-se la valoarea de aproape 3.000.000 lei, cu o economie de 1.800.000 lei faţă de deviz, aceasta reprezentând munca voluntară, cota de proiectare şi asistenţa tehnică care au fost gratuite.

În ziua de 26 noiembrie 1939 cu aprobarea Sf. Arhiepiscopii nr: 13570/939, s-a făcut târnosirea bisericii de către P.S. Arhiereu-Vicar Emilian-Antal Târgovişteanul, dându-i hramul „Sf. Ierarh Vasile cel Mare şi Cuvioasa Parascheva”. Pictura bisericii după cum se arată în pisanie a fost executată în tehnica fresco de către pictorii Gheorghe Teodorescu Romanaţi şi Iosif Vass între anii 1949-1951, paroh în acea vreme fiind preotul Toma Stănciulescu.

În vara anului 1967, la biserică au fost executate lucrări de încălzire centrală prin racordare la termoficare. În anul 1969 s-a construit gardul de împrejmuire din panouri de sârmă la tot terenul ce aparţine bisericii, costul acestuia ridicându-se la suma de 60.000 lei.

Până la Revoluția anticomunistă din decembrie 1989, când sistemul comunist-totalitar, a fost înlăturat atât la biserică cât şi în curtea ei nu s-au mai făcut investiții, întrucât chiar în perimetrul bisericii era în proiect construcţia unei noi artere de circulaţie,  aceasta urmând a fi demolată.