Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor

Vinerea Mare (Vinerea Paștilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a întregii creștinătăți pentru că în această zi a fost răstignit și a murit Mântuitorul lumii. Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii. 

Deoarece în această zi rememorăm răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, Vinerea Mare este una din acele zile aliturgice, în care nu se oficiază Sfânta Liturghie. În biserici se va cânta Prohodul Domnului – ce simbolizează punerea în mormânt a lui Hristos.

Vinerea Mare - Semnificația zilei

Vinerea Mare se mai numește Vinerea Paștilor, pentru că este ultima vineri dinaintea Paștelui, Vinerea Patimilor, deoarece în această zi a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos, și Vinerea Seacă, pentru că mulți români au obiceiul de a ține post negru. Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite "Triduum Sacrum" din care fac parte Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare. 

În această zi, în mijlocul bisericii se scoate Sfântul Epitaf (care-l închipuie mort pe Mântuitorul, înconjurat de Apostoli și Maica Domnului) pe sub care toată lumea trece, până în după-amiaza zilei de sâmbătă. După ce are loc cântarea Prohodului Domnului se înconjoară de trei ori biserica de către tot soborul, cu Sfântul Epitaf, care apoi este așezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări și-și jelesc morții. La sfârșitul slujbei, preotul împarte florile aduse de credincioși, acestea fiind considerate vindecătoare de boli. 

Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare

Săptămâna Patimilor este o perioadă încărcată de tradiții și obiceiuri, unele dintre ele care se mai țin și astăzi. Este o săptămână în care toți credincioșii țin post, se roagă pentru iertarea păcatelor și evită orice fel de certuri sau discuții aprinse atât în familie, cât și în relațiile cu cei din jurul lor. 

În Vinerea Mare, credincioșii nu își uită morții și merg la mormintele acestora după slujba Prohodului, aprind lumânări și se roagă pentru mântuirea sufletelor acestora.

Încă din dimineața zilei de vineri, oamenii își tămâiază casele și le înconjoară de trei ori. În unele zone, și copacii sunt tămâiați pentru a fi feriți de dăunători sau animale sălbatice.

Se spune că dacă vremea în această zi este ploioasă, atunci va fi un an bun și roditor, iar dacă nu plouă, va fi un an secetos și slab.

Unii oameni cred că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în această zi vor fi sănătoși tot anul, iar alții nu se spală deloc în Vinerea Mare. În anumite zone ale țării, încă de la primele ore ale dimineții, oamenii aleargă desculți prin rouă.

În Vinerea Mare nu se consumă oțet sau urzici și nici nu se înroșesc ouă. De asemenea, nu se coace nimic, nici pâine, nici cozonaci. 

Pe câmpuri, nu se desfășoară niciun fel de lucrare, deoarece orice s-ar semăna în această zi nu ar crește.

O superstiție este legată de faptul că unii oamenii nu merg în Vinerea Mare la frizer, deoarece se spune că pierzi pe cineva drag. 

În Vinerea Mare nu este bine să coși, să calci sau să faci curățenie.

Copiii adună flori de pe câmp și le duc la biserică.

Calendarul ortodox al lunii mai

(31 zile - ziua 14 ore, noaptea 11 ore)

1M Sf. și Marea Miercuri; Sf. Prooroc Ieremia; Sf. Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie și Acachie; (Denia Sf. și Marii Joi) (Numai seara, pâine și apă. Nu se fac nunți)

2J Sf. și Marea Joi; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare în Constantinopol; †) Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patr. Constantinopolului; Sf. Matrona din Moscova; (Pomenirea morților - Denia celor 12 Evanghelii, a Sf. și Marii Vineri) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

3V Sf. și Marea Vineri - Scoaterea Sf. Aer; †) Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra; (Denia Prohodului Domnului, a Sf. și Marii Sâmbete) (Zi aliturgică) (Post negru. Nu se fac nunți)

4S Sf. și Marea Sâmbătă; †) Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Cuv. Monica, mama Fer. Augustin; (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

5D (Nu se fac nunți) (†) Învierea Domnului (Sfintele Paști); Ap. Fapte I, 1-8; Ev. Ioan I, 1-17 

6L (†) A doua zi de Paști (Mărturia lui Ioan Botezătorul); Sf. și Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar; (Nu se fac nunți)

7M (†) A treia zi de Paști (Drumul spre Emaus); Arătarea pe cer a semnului Sf. Cruci în Ierusalim; Sf. Mc. Acachie și Codrat; (Nu se fac nunți)

8M †) Sf. Ap. și Ev. Ioan Teologul; Sf. Cuv. Arsenie cel Mare; (Harți. Nu se fac nunți)

9J Sf. Prooroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nicolae la Bari; (Nu se fac nunți)

10V †) Izvorul Tămăduirii; †) Cinstirea Ic. M. D. Siriaca de la M. Ghighiu; Sf. Ap. Simon Zilotul; (Harți. Nu se fac nunți)

11S Sf. Sfințit Mc. Mochie pr.; Sf. Ier. Metodie și Sf. Cuv. Chiril, luminătorii slavilor; (Nu se fac nunți)

12D †) Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. Ier. Epifanie, arhiep. Ciprului și Gherman, patriarhul Constantinopolului; Duminica a II-a după Paști  (a Sf. Ap. Toma); Ap. Fapte V, 12-20; Ev. Ioan XX, 19-31; glas 1, voscr. 1 

13L Sf. Mc. Glicheria; Sf. Cuv. Serghie Mărt.;

14M Sf. Mc. Isidor din Hios; Sf. Sfințit Mc. Terapont, ep. Ciprului;;

15M Sf. Cuv. Pahomie cel Mare; †) Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitr. Moldovei; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

16J Sf. Cuv. Teodor cel Sfințit; †) Sf. Cuv. Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei;

17V Sf. Ap. Andronic și soția sa, Iunia; Sf. Cuv. Nectarie și Teofan; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

18S Sf. Mc. Petru, Dionisie și Paulin;

19D Sf. Mc. Patrichie, ep. Prusei; Duminica a III-a după Paști  (a Mironosițelor); Ap. Fapte VI, 1-7; Ev. Marcu XV, 43-47; XVI, 1-8; glas 2, voscr. 4 

20L Sf. Mc. Talaleu; Sf. Cuv. Talasie; Sf. Lidia din Filipi;

21M †) Sf. Împ., întocmai cu ap., Constantin și mama sa, Elena;

22M Sf. Mc. Vasilisc și Marcel; Sf. Părinți de la Sinodul al II-lea Ecumenic; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

23J Sf. Ier. Mihail Mărt., ep. Sinadei; Sf. Mironosiță Maria lui Cleopa;

24V Sf. Cuv. Simeon cel din Muntele Minunat; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

25S † A treia aflare a capului Sf. Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului;

26D Sf. Ap. Carp și Alfeu;Sf. Mc. Averchie și Elena; Duminica a IV-a după Paști  (a slăbănogului de la Vitezda); Ap. Fapte IX, 32-42; Ev. Ioan V, 1-15; glas 3, voscr. 5 

27L Sf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Sfințiți Mc. Eladie și Terapont, ep. Sardei; Sf. Mărt. Ioan Rusul;

28M Sf. Ier. Eutihiei, ep. Melitinei și Nichita, ep. Calcedonului;

29M Înjumătățirea praznicului Cincizecimii; Sf. Mc. Teodosia, fecioara; Sf. Sfințit Mc. Olivian; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

30J Sf. Cuv. Isaachie Mărt. și Varlaam;

31V Sf. Mc. Ermie, Eusebiu și Haralambie; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

Denia Prohodului Domnului

În Vinerea Mare se cântă Denia Prohodului Domnului care reprezintă slujba punerii în mormânt a Domnului, sau prohodirea. La cântarea Prohodului, credincioșii nu doar ascultă, ci iau parte trup și suflet, petrecându-L pe Mântuitorul către mormânt, în cântări și imne de laudă. Aceste cântări exprimă durerea pentru răstignirea și moartea Mântuitorului. 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că Prohodul Domnului este o cântare de o frumusețe rară din punct de vedere duhovnicesc, fiind o meditație teologică profundă exprimată într-o formă poetică deosebită și a vorbit despre semnificațiile duhovnicești ale slujbei Prohodului Domnului: "Această slujbă a Prohodului a fost întocmită de Sfântul Teodor Studitul care a trăit în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și în prima parte a secolului al IX-lea. Această slujbă are trei stări și în toate aceste trei stări tânguirea este o tânguire de îngropare. Însă, nu este o tânguire sentimentală, ci este o tânguire duhovnicească pentru că Cel care se află în mormânt cu trupul și în iad cu sufletul nu este un om simplu, ci Dumnezeu devenit Om pentru izbăvirea din iad și din moarte a neamului omenesc. De aceea, prima strofă din starea I arată că în mormânt a fost pus Izvorul Vieții, Iisus Hristos. Astfel, oștirile sau cetele îngerești s-au mirat văzând plecăciunea Lui cea multă, smerenia Lui cea adâncă. De asemenea, cântările Prohodului ne arată că soarele și luna se întunecă pentru că Cel care se află în mormânt este Creatorul universului. Deci, tânguirea este însoțită de mărturisirea dumnezeirii lui Hristos și de mirarea îngerilor și a oamenilor. Această iubire smerită care coboară până la iad ca să ridice pe cei din iad este iubirea puternică, smerită și milostivă a lui Hristos care s-a arătat pe Cruce când Hristos a zis: Părintele iartă-le lor că nu știu ce fac! arătând nu răzbunare, ci iertare. Apoi, această iubire smerită coboară la iad ca să distrugă puterile iadului ca însingurarea omului față de Dumnezeu și însingurarea oamenilor întreolaltă. Deci, taina mare a șederii în mormânt a Mântuitorului și a pogorârii lui la iad sunt cântate în slujba Prohodului” (sursa: aici)

Rugăciune pentru Săptămâna Patimilor Domnului

“Doamne, Iisuse Hristoase, Dumne­zeul nostru, Care ai plâns pentru La­zăr și lacrimi de întristare și de mi­lostivire ai vărsat pentru dânsul, pri­mește lacrimile mele. Cu Pătimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sân­gele Tău, curățește sângele meu și a­mes­tecă în trupul meu mireasma tru­pului Tău cel de viață făcător.

Fie­rea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să în­dulcească amărăciunea cu care potriv­nicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de po­trivnici. Preasfintele Tale mâini, piro­nite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pier­zării, precum a făgăduit preasfântă gu­ra Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu păl­muiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fă­ră­delegi. Duhul Tău, pe care l-ai în­cre­dințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin ha­rul Tău.

Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moște­nirea lor. Nu am lacrimi mângâie­toa­re, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfier­bânte cu lacrimile dra­gostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hris­toase, Dumne­ze­ule, Vistie­rul bu­nă­tăților, dă­ruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndu­rerată, ca să pornesc cu tot sufletul în cău­tarea Ta; căci fără de Tine mă voi în­străina de tot binele. Dă-mi, așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închi­­puirea icoanei Tale.

Te-am părăsit, Doam­ne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhov­nicească. Numără-mă între oile turmei Tale prea­alese. Hră­nește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este să­lașul Tău și se vede într-însa strălu­cirea descoperiri­lor Tale. Strălu­cirea Ta este mângâierea și odihna celor care s-au ostenit pentru Tine în ne­cazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mân­tuitorului nos­tru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.”

Rugăciunea din Vinerea Mare

"Doamne Iisuse Hristoase Mântuitorul cel dulce al sufletului meu în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.

Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţă, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tălharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa; Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului.

Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Şi fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă.

De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca, la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sunt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor. Amin."

Te-ar putea interesa și Prohodul Domnului.