Sfinții Trei Ierarhi

Pe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, îi sărbătorim în fiecare an în data de 30 ianuarie, reprezentând cei mai mari dascăli și pastori ai Bisericii, din toată istoria creștinătății.

Cunoscuți ca modele de viață duhovnicească, învățăturile acestora sunt adevărate îndreptare de ortodoxie, prețuite de creștinătate și vrednice de toată lauda și încrederea.

Pomenirea fiecăruia dintre ei se face astfel: Sfântul Vasile cel Mare la 1 ianuarie, Sfântul Grigorie Teologul la 25 ianuarie, iar Sfântul Ioan Gură de Aur la 13 noiembrie și 27 ianuarie. Așadar, aceștia sunt sărbătoriți atât separat, cât și laolaltă, pentru că fiecare dintre ei are ceva specific, dar au și lucruri comune care îi fac nedespărțiți.

Istoricul sărbătorii

Sfinții Trei Ierarhi au trăit în secolul al IV lea și au luptat împotriva ereziilor vremii. La momentul acela, apăruse o dezbinare între credincioși privind rolul fiecărui ierarh în viața Bisericii. Din acest motiv, Sfinții Trei Ierarhi s-au arătat împreună Episcopului Ioan al Evhaitelor și i-au spus într-un glas: "La Dumnezeu una suntem și nici o împotrivire sau vrajbă nu este între noi. Ci fiecare la timpul său, îndemnați fiind de Duhul Sfânt, am scris învățături pentru mântuirea oamenilor. Nu este între noi unul întâi și altul al doilea, și de vei chema pe unul, vin și ceilalți doi. Drept aceea, împreunează-ne prăznuirea într-o singură zi." (sursa: aici)

Sfinții Trei Ierarhi au apărat dreapta credință și unitatea Bisericii într-o perioadă dificilă, când era foarte greu de înțeles cum Dumnezeu este Unul în Ființă și, în același timp, Întreit în Persoane (Sfânta Treime). Cei trei mai sunt numiți și mari dascăli, acest lucru însemnând nu doar cei care transmit informații, ci și cei care și le însușesc, le trăiesc și le arată prin tăcere.

Deşi cunoscuţi şi apreciaţi cu mult înainte pentru faptele lor, Sfinţii Trei Ierarhi au primit recunoaşterea deplină abia în 1936. La primul congres internaţional al profesorilor de teologie, au fost desemnaţi drept protectori ai instituţiilor de învăţământ teologic ortodox. 

Fiecare dintre cei Trei Ierarhi a beneficiat de o educaţie deosebită şi a urmat cursurile celor mai înalte şcoli ale vremii, de la Alexandria, Antiochia sau Constantinopol. Seriozitatea, inteligenţa şi profunzimea gândirii le-au dobândit urmând calea bisericii şi a învățăturii. Întreaga lor viaţă şi activitate au fost dedicate Bisericii şi umanităţii. Ei au reuşit să ridice la un nivel superior Biserica Mântuitorului, printr-un nou mod de manifestare, în slujba omului.

 

Sfinții Trei Ierarhi - Vasile cel Mare

Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în Cezareea Capadociei, într-o familie evlavioasă, primind de la părinții săi o educație creștină aleasă. Acesta a apărat adevărul despre Sfânta Treime, mărturisind că există un singur Dumnezeu, Tatăl care naște pe Fiul și purcede pe Sfântul Duh și aceste trei Persoane au o singură Ființă. Ele sunt nedespărțite, una în cealaltă și din acest motiv, atunci când ne adresăm uneia din Persoanele Sfintei Treimi, ne întâlnim și cu celelalte Persoane.

Sfântul Vasile cel Mare a rămas în istoria Bisericii ca primul ierarh care, cu averea moștenită de la părinți, a înființat primele instituții de asistență socială, numite după numele său <<vasiliade>>, și anume: azile, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor căzute, școli tehnice etc., toate cu scopul de alinare a suferințelor și ajutorul celor săraci.

Cele mai cunoscute cuvântări ale sale sunt tâlcuirile: Cartea Facerii și Cartea Psalmilor. 

 

Sfinții Trei Ierarhi - Grigorie Teologul

Sfântul Grigorie Teologul (Sf. Grigore din Nazianz) s-a născut lângă cetatea Nazianz, într-o veche familie de aristocrați. În casa părintească a primit o educație aleasă de la mama sa, Nona. A făcut studii la Cezareea Capadociei, Alexandria și Atena, unde a fost coleg cu Sf. Vasile cel Mare și Iulian Apostatul, viitorul împărat. Sfântul Grigorie a fost numit "Teologul", care înseamnă "cuvântător de Dumnezeu", pentru că a explicat Taina Sfintei Treimi pe înțelesul oamenilor din vremea lui. Acesta a rostit la Constantinopol, în Biserica ‘Învierii’, cinci cuvântări teologice care i-au adus faima de mare orator și teolog.

 

Sfinții Trei Ierarhi - Ioan Gură de Aur

Sf. Ioan Gură de Aur (354-407) s-a născut în Antiohia. A primit o educație aleasă de la mama sa, Antusa, rămasă văduvă la 20 de ani în urma morții tatălui său Secundus, care fusese un mare dregător militar. A învățat filosofia și retorica de la cel mai mare retor al timpului, Libaniu, care spera să-l lase în locul său.

Cunoscut și ca Ioan Hrisostom, Ioan Gură de Aur a fost arhiepiscop de Constantinopol, una din cele mai importante figuri ale patrologiei creștine, considerat sfânt deopotrivă în Biserica Răsăriteană și în Biserica Apuseană, care îl venerează cu titlul de doctor al Bisericii. Pe parcursul activității sale pastorale, Sfântul Ioan Gură de Aur a fost preocupat de teme cum ar fi: cunoașterea lui Dumnezeu, Sfintele Taine, Biserica, iubirea creștină. De la nici un alt părinte bisericesc nu s-au păstrat atâtea opere, comentarii, predici și scrisori ca de la Ioan Gură de Aur. Între predici se găsesc și o serie de comentarii la Vechiul Testament și la Noul Testament sau predici tematice. Toate cele 238 de scrisori păstrate au fost scrise în exil. (sursa: wikipedia)

 

Tradiții creștine și superstiții de Sfinții Trei Ierarhi 

De ziua celor trei Ierarhi, e sărbătoare mare. În popor, evenimentul e cunoscut sub numele de Trisfetitele, Teclele sau Filipii de iarnă. În această zi se serbează intrarea creştinilor în biserică, moment în care a început credinţa în Dumnezeu. Celor Trei Ierarhi le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelaţiei Orion, cunoscut cu numele de Cei Trei Crai sau Craii de la Răsărit.

Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi este un prilej pentru o serie de obiceiuri străvechi. Tradiţia folclorică spune că Sfântul Grigorie Teologul ar fi apărătorul văduvelor. Văduvele care au probleme financiare, de sănătate sau sunt înconjurate de dușmani aprigi, trebuie să se roage și să ceară ajutor Sfântului Grigorie. Gospodina care nu respectă sărbătoarea spală rufe și aruncă lături în curtea casei, după ce a împărțit ofrande pentru morți, rămâne văduvă.

În ziua de prăznuire a celor Trei Ierarhi sunt benefice pelerinajele în lăcașurile de cult, care poartă hramul Celor Trei Sfinți. Tot în această zi, este bine să fie ajutați copiii săraci care doresc să devină preoți.

În numeroase zone din țară, se împart ofrande pentru morții neîmpărtășiți: gospodinele fac colivă, merg la biserică s-o sfințească și apoi împart ofrande cu colivă, cu fructe și pește la trei bărbați, în memoria rudelor decedate în familie. Totodată, în această zi, trebuie să dam o lumânare de pomană pentru ca viaţa să ne fie luminată. 

Este o sărbătoare extrem de importantă și nu se fac niciun fel de treburi casnice. Altminteri, există pericol de înec, de arsuri, de moarte violentă, de infirmitate. Femeile cred că, respectând tradiţia, vor fi uşurate de păcatele copiilor pierduţi.

Cât priveşte lucrul câmpului, Sfinţii Trei Ierarhi aduc ploaie la timp dacă sunt respectaţi cum se cuvine. Și apără semănăturile. Oamenii nu cos şi nu împletesc, ca să nu se umple de bube. Nu ai voie să dai nimic din casă, ca să nu păgubeşti tot anul. 

Acolo unde sunt fete de măritat, sărbătoarea se ţine pentru fericirea şi norocul lor. Fetele tinere se roagă și țin post în această zi pentru a avea o căsnicie fericită. Mamele fetelor de măritat se roagă pentru ele, pentru a avea noroc. 

În tradiția populară se spune că de astăzi se schimbă vremea. De-acum, se zice că „se strâmbă pârtiile”, iar vremea dă spre primăvară. Dacă streșinile curg, primăvara va fi friguroasă, dacă e ger, vara va fi călduroasă. Se mai crede că acum încolţeşte grâul sub zăpadă.

Praznicul Celor Trei Ierarhi este o sărbătoare dedicată reconcilierii; acum se împacă rudele după lungi dispute, iar toate proiectele comune concepute în această zi vor aduce prosperitate în căminul acestora.

 

Rugăciunea adresată Sfinților Trei Ierarhi

„Sfinților Ierarhi ai lui Hristos, lauda Bisericii: Vasile înțelepte – stâlp al credinței, Grigorie prea luminate – minte cerească, Ioane Gură de Aur – propovăduitorul înflăcărat al pocăinței, voi cei ce aţi fost dăruiţi Bisericii în vremuri de cumpănă pentru a descoperi credința cea adevărată, primiți această smerită rugăciune pe care o înălțăm către voi, sfinților. 

Dăruiți-ne nouă, păcătoșilor, adevărata cunoaștere. Și învăţați-ne cum se cuvine să trăim noi, cei ce purtăm cu nevrednicie numele de creștin. Sârguiţi-vă, sfinților, să-i scoateți pe credincioși din smintelile acestei lumi ticăloase, aşa cum odinioară aţi făcut cu cei pe care i-aţi păstorit.

Fiţi deci călăuzele noastre către cer! Mijlociți cu rugăciunile voastre pe lângă Dumnezeu, să ne dăruiască iertare, smerenie şi înțelepciune! Voi, cei care trăiţi în cer, rugați-vă, sfinților, ca şi noi, cei ce trăim pe pământ, să le gândim şi să le facem pe cele de sus.

Fiţi alături de noi, Sfinților Trei Ierarhi, în viaţa aceasta şi după moarte… Ca şi noi să ne împărtășim de fericirea cea veșnică. Amin!”

Acatistul Sfinților Trei Ierarhi Vasile, Grigorie și Ioan

Condacul 1

Pe apărătorii şi luminătorii Bisericii creştineşti, pe învăţătorii cei mari şi înfrânătorii zâzaniilor diavoleşti, pe surpătorii eresurilor, pe stâlpii cei neclintiţi ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale ierarhilor şi întocmai cu apostolii, şi ai lumii învăţători, pe marele Vasile cel cu dumnezeiască minte; pe Grigorie, cel cu dulce glas şi pe Ioan luminătorul a toată lumea, să-i lăudăm credincioşii din toată inima şi să le cântăm:

Bucură-te, treime de arhierei mult lăudată!

 

Icosul 1

Cine este destoinic a-şi deschide buzele şi a-şi mişca limba, spre a o lăuda, cum se cuvine pe această treime de arhierei? Însă, deşi nu vom putea face aceasta, totuşi nu putem tăcea şi îi aducem aceste laude:

Bucuraţi-vă, aleşii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale grădinii celei nestricăcioase;

Bucuraţi-vă, îngeri pământeşti şi oameni cereşti;

Bucuraţi-vă, marilor arhierei cei luminaţi la minte de Sfânta Treime;

Bucuraţi-vă, că aţi covârşit firea omenească cu darurile cele multe;

Bucuraţi-vă, stâlpi neclintiţi ai Biserici;

Bucuraţi-vă, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;

Bucuraţi-vă, mărgăritare strălucite ale Bisericii lui Hristos;

Bucuraţi-vă, cei mai destoinici luminători ai pământenilor;

Bucuraţi-vă, apărătorii dreptei credinţe în Hristos;

Bucuraţi-vă, surpătorii eresurilor şi îndreptătorii adevăratelor învăţături;

Bucuraţi-vă, cârmuitorii Biserici şi pomi luminaţi roditori ai fructelor celor mai alese;

Bucuraţi-vă, treime de arhierei mult lăudată!

 

Condacul al 2-lea

Pe aceşti trei mari ierarhi ai Bisericii lui Dumnezeu cel slăvit în Sfânta Treime, se cuvine să-i cinstim ca pe unii ce au primit de la Dumnezeu mari daruri şi aleşi talanţi.

Pe Vasile, cel ce a ruşinat păgânătatea împăratului Iulian apostatul; cel ce a mustrat pe împăratul Valent arianul, cel ce a înfricoşat pe eparhul ce nedreptăţise la judecată pe o vaduvă săracă, şi a botezat pe evreul Ioasaf cu toată casa lui.

Pe Grigorie, mare ritor şi vrednic patriarh al Bisericii Cons-tantinopolului, cel ce a întrecut cu înţelepciunea pe toţi cei mai învăţati din timpul acela.

Pe Ioan Gură de Aur, cel ce cu învăţăturile sale a covârşit pe cei mai luminaţi şi mai aleşi grăitori ai lumii. Se cuvine să-i lăudăm şi să zicem lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 2-lea

Multă nevoinţă având Sfinte Ierarhe Vasile pentru credinţa dreptslăvitorilor creştini, ai mustrat cu îndrăzneală pe împăratul Valent, pentru că a îmbrăţişat învăţătura eretică a lui Arie, luând multe biserici ale dreptslăvitorilor şi prefăcându-le în biserici ariene. Tu, sfinte, n-ai putut suferi purtarea acestui împărat, iar noi, pentru tăria credinţei tale şi îndrăzneala ce ai avut, te întâmpinăm cu aceste cuvinte de laudă:

Bucură-te, Ierarhe Vasile, aparătorule şi întăritorule al învăţăturii Sfintei Treimi;

Bucură-te, înalt şi luminat cugetător al teologiei;

Bucură-te, albină, care ai adunat din învăţăturile timpului aceluia toată mierea învăţăturilor dreptmăritoare;

Bucură-te, furnică muncitoare, care necontenit ai adunat la sânul Bisericii hrana învăţăturilor dumnezeieşti;

Bucură-te, izvor de apă limpede, răcoritoare şi dătătoare de viaţă a explicării Evangheliei lui Hristos;

Bucură-te, căci cu acele ape ai adăpat poporul drept credincios;

Bucură-te, paharul curăţiei cel plin de curată băutură;

Bucură-te, gura înţelepciunii ce spulberă hulele ereticilor;

Bucură-te, podoaba Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, mustrătorule al împăraţilor Iulian şi Valent;

Bucură-te, mare ierarhe al lui Hristos, Vasile!

 

Condacul al 3-lea

Patria ta, Sfinte Ierarhe Vasile, a fost Pontul, născut din părinţi temători de Dumnezeu, Vasile şi Emilia. Crescut în învăţături adevărat creştineşti, ai străbătut tot felul de înţelepciune, dobândind de la Dumnezeu vrednicia arhierească, pentru care ai mulţumit în tot timpul lui Dumnezeu, cântându-I laude: Aliluia!

 

Icosul al 3-lea

Păstorind Biserica ei poporul creştinesc totdeauna cu vrednicie şi cu dreptate ai fost la Soborul al doilea, ce s-a ţinut în Constantinopol, mare apărător al dreptei credinţe. Tăind şi sfâşiind cu sabia duhului toate învăţăturile eretice, ai dovedit că în adevăr eşti un stâlp neclintit al Bisericii lui Hristos şi un mare ierarh vrednic de numele de cuvântător al lui Dumnezeu, cel slăvit în Sfânta Treime: Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh-Dumnezeu; pentru care toţi te cinstim cu aceste laude:

Bucură-te, Părinte Ierarhe Grigorie, mintea cea prea lăudată a dreptei credinţe;

Bucură-te, lumină strălucitoare care luminezi cu învăţăturile tale toată lumea creştinească;

Bucură-te, lumină strălucitoare care luminezi lumea cu limba ta cea bine-grăitoare şi care îngrădeşti cu muţenie limbile celor bârfitori;

Bucură-te, plugarule ce ari cu plugul gurii tale inimile, spre a da roade bune lui Hristos;

Bucură-te, arătătorule al adevăratului Dumnezeu, Cel lăudat în Sfânta Treime;

Bucură-te, căci cu praştia dumnezeieştilor tale cuvinte ai spulberat neghina eresurilor;

Bucură-te, bunule păstor, care ai păscut oile cele cuvântătoare în livada credinţei Sfintei Treimi;

Bucură-te, organ dulce glăsuitor şi alăută bine alcătuită;

Bucură-te, fluier cuvântător şi vioară dulce răsunătoare;

Bucură-te, stea prea luminoasă, ce luminezi toată lumea cu învăţăturile dogmelor creştineşti;

Bucură-te, îndulcitorul inimilor credincioşilor;

Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!

 

Condacul al 4-lea

Întelepciune de sus având, Sfinte Ierarhe Grigorie, te-ai suit pe scaunul cel mai înalt al patriarhilor marii cetăţi a împăratului Constantin, de unde ai păscut oile cele cuvântătoare întru cuviinţă şi dreptate. Luminat şi împodobit fiind cu tot meşteşugul cuvântării de Dumnezeu, ai întrecut pe toţi ritorii de atunci şi ai lăudat în toată viaţa ta pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

 

Icosul al 4-lea

Ca un înger sau arhanghel stai înaintea Sfintei Treimi, Părinte Ioane Gură de Aur, ca cel ce din pruncie ai cunoscut mai bine decât mulţi bătrâni pe singurul adevăratul Dumnezeu şi te-ai îndeletnicit cu adevăratele şi sfintele învăţături creştineşti, ajungând a cunoaşte toată filozofia şi toate ştiinţele celor mai învăţaţi dascăli ai vremii aceleia. Pentru că ai lăudat şi ai prea slăvit în tot timpul vieţii tale pe Bunul Dumnezeu, noi îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, că te-ai născut din părinţi binecredincioşi, Secund Stratilatul şi Antuza, vrednica ta mamă;

Bucură-te, că din fragedă vârstă ai fost dat la învăţătura ştiintelor având dascăli pe Libanie şi Andragatie;

Bucură-te, că în puţină vreme pe toţi semenii tăi i-ai ajuns şi i-ai întrecut cu învăţăturile;

Bucură-te, cel ce ai primit Sfântul Botez cu mare bucurie, aducând la dreapta credinţă şi pe mulţi alţii;

Bucură-te, că pe Antimie filozoful l-ai dovedit în învăţături spre uimirea tuturor;

Bucură-te, că şi el îndată a cerut Sfântul Botez;

Bucură-te, că episcopul Atenei, auzind că tu ai făptuit întoarcerea lui Antimie, mult s-a bucurat;

Bucură-te, că poporul creştinilor a lăudat pe Dumnezeu pentru faptele tale cele bune;

Bucură-te, că de patriarhul Antiohiei, Meletie, ai fost ridicat la rangul preoţiei;

Bucură-te, că şi hirotonia de diacon şi de preot le-ai primit cu multă smerenie;

Bucură-te, cel care cu sorţii episcopilor şi cu voinţa împăratului Arcadie ai fost chemat la scaunul cel mai înalt al Patriarhiei Constantinopolului, după moartea patriarhului Nectarie;

Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

 

Condacul al 5-lea

După moartea părinţilor tăi, sfinte, toată averea rămasă ţie, împărţind-o la săraci, robilor dându-le libertate şi rudele lăsând, ai slujit Domnului ziua şi noaptea. Ca monah în mănăstire, ca cleric, diacon, preot, arhiereu şi patriarh ostenindu-te mult, ai scris cărţi despre preoţie, despre bunătate şi blândeţe, despre smerenie şi milostenie, despre pace, adevăr şi dreptate, toate pline de dovezi, întărindu-le cu însăţi viaţa cea aspră ce ai dus; pentru aceea noi, minunându-ne de răbdarea şi de umilinţa ta, îndrăznim a te lăuda şi a cânta cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 5-lea

Ca nişte albine zburătoare aţi umblat în grădina Scripturilor credinţei, voi trei mari ierarhi ai lui Hristos, adunând miere din tot felul de flori, pe care aţi pus-o înaintea tuturor credincioşilor spre îndulcire, povăţuindu-i la pocăinţă, descoperindu-le şi explicându-le dogma Sfintei Treimi, cea unită în fiinţă dar despărţită în Ipostasuri. Pentru aceasta noi creştinii va rugăm să primiţi aceste cântări de laude:

Bucuraţi-vă, marilor arhierei, despărţiţi cu trupurile, dar uniţi cu duhul;

Bucuraţi-vă, raze strălucitoare ale lui Hristos, Soarele dreptăţii, Cel ce a luminat toată lumea cu învăţăturile Sale;

Bucuraţi-vă, părinţi vrednici ai Biserici creştineşti, ce aţi fost la un obicei cu apostolii;

Bucuraţi-vă, râuri cu ape răcoritoare, ce aţi adăpat ţarinile sufletelor creştinilor cele însetate de adevăratele învăţături;

Bucuraţi-vă, trei ierarhi lăudaţi de toţi cei ce cred într-un Dumnezeu slăvit în Sfânta Treime;

Bucuraţi-vă, organe bine glăsuitoare ale Bisericii lui Hristos Dumnezeului nostru;

Bucuraţi-vă, slugi alese, care aţi înmulţit talanţii cei daţi vouă de Domnul Hristos spre păstrare;

Bucuraţi-vă, că uşile cereşti vouă vi s-au deschis;

Bucuraţi-vă, doctori iscusiţi aleşi de Dumnezeu spre a vindeca bolile sufleteşti ale creştinilor celor slabi în credinţă;

Bucuraţi-vă, luminătorii lumii, cei împodobiţi de Dumnezeu cu vrednicia arhierească;

Bucuraţi-vă, albine adunătoare de tot felul de învăţături, din grădina Sfintei Scripturi;

Bucuraţi-vă, treime de arhierei mult lăudată!

 

Condacul al 6-lea

Propovăduitori şi stâlpi întăritori ai Bisericii lui Hristos şi ai poporului creştinesc aţi fost Sfinţior trei Ierarhi. Învăţând şi povăţuind pe toţi creştinii adevărata credinţă, înfruntând pe cei ce căutau să semene neghine eretice în ogoarele inimilor drept slăvitorilor creştini, aţi lovit cu praştia cuvintelor voastre în toate învăţăturile cele potrivnice, înălţând fruntea dreptei credinţe şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 6-lea

Prin curăţia vieţii tale cea asemenea îngerilor te-ai ridicat la dumnezeieşti înălţimi şi străbătând cetele heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care, ca pe cel mai preţios odor, le-ai lăsat Bisericii ca pe o comoară scumpă şi nejefuită, Vasile. Pentru aceasta te rugăm să primeşti de la noi nevrednicii laudele acestea:

Bucură-te, lauda cea strălucită a arhiereilor;

Bucură-te, dumnezeiescule învăţător al dogmelor;

Bucură-te, următorul cel credincios al apostolilor;

Bucură-te, stâlpul cel prea luminat al Bisericii;

Bucură-te, al Treimii ager şi osârdnic apărător;

Bucură-te, arătătorule luminat al celor cereşti;

Bucură-te, ocârmuitorul corăbiei celei duhovniceşti;

Bucură-te, îndreptătorul celor chemaţi la vrednicia preoţească;

Bucură-te, luminătorule ceresc al celor îmbrăcaţi cu darul arhieriei;

Bucură-te, prea înţeleptule povăţuitor al pustniciei;

Bucură-te, cel ce trezeşti pe cei păcătoşi la pocăinţă;

Bucură-te, mângâietorul celor ce adorm în dreapta credinţă;

Bucură-te, mare Ierarhe Vasile!

 

Condacul al 7-lea

Prin Vasile cel mare, trâmbiţa cea dulce glăsuitoare, care a cântat în Biserica arhiepiscopală a Cezareii din Capadocia, laudele cuvenite lui Hristos Dumnezeului nostru, învăţând pe toţi dogmele Sfintei Treimi şi lăsând Biserici bogăţii alese şi scumpe, din care şi noi împărtăşindu-ne, aducem lui Dumnezeu laude şi cântări: Aliluia!

 

Icosul al 7-lea

Deschizând cu dumnezeiască cuviinţă Scripturile, ai scos din ele învăţături temeinice, Sfinte Grigorie, îndulcind cu ele inimile credincioşilor cu adevărat, mai mult decât mierea şi ai învăţat pe toţi creştinii a se închina Treimii întru o unime şi unimi în Treime. Pentru aceasta şi noi te cinstim cu aceste laude:

Bucură-te, ierarhe Grigorie, înălţimea dumnezeieştilor daruri ale lui Hristos, Dumnezeului nostru;

Bucură-te, cald propovăduitor al dumnezeiescului dor;

Bucură-te, izvorul cuvântării de Dumnezeu şi râul cel limpede al înţelepciunii;

Bucură-te, fluier păstoresc, ce ai biruit trâmbiţele ritorilor;

Bucură-te, cercetătorul adâncului, care ai dobândit frumuseţile vorbelor;

Bucură-te, privighetorule al darului şi gura cea înaltă a duhului;

Bucură-te, păzitorul turmei celei cuvântătoare a lui Hristos;

Bucură-te, smulgătorul neghinelor eretice şi vânătorul lupilor îmbrăcaţi în piei de oaie;

Bucură-te, semănătorul cel minunat al dogmelor;

Bucură-te, izgonitorul celor defăimători de Dumnezeu;

Bucură-te, că chipul Mântuitorului Hristos l-ai avut în toată viaţa ta, înaintea ta;

Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!

 

Condacul al 8-lea

De Dumnezeu grăitorule, Sfinte Ierarhe Grigorie, pe limbile cele veninoase şi vătămătoare ale ereticilor pornite împotriva lui Dumnezeu le-ai ars cu duhul cuvântărilor gurii tale, grăind slava lui Dumnezeu; şi cu scrisorile tale, însemnând fiinţa cea prea puternică a Sfintei Treimi celei nevăzute, ai tăiat din rădăcină eresurile cele spinoase, luminat descoperind învăţăturile cele drept-slăvitoare şi cântând lui Dumnezeu laude: Aliluia!

 

Icosul al 8-lea

Femeia eparhului Antiohiei împreună cu soţul ei erau orbiţi de învăţături eretice şi căzând ea într-o boală grea şi neputându-se vindeca de nimeni, auzind de tine, Sfinte Ioane, că faci semne multe şi minunate, a rugat pe bărbatul său să o aducă la tine.

Acela aducând-o, a lăsat-o la uşa bisericii, neîndrăznind ca eretic a o aduce înăuntru, rugându-se episcopului şi ţie, Sfinte Ioane, pentru a le da ajutorul vostru cel puternic. Deci ieşind, le-ai spus să lepede eresul şi să primească adevărata credinţă; iar ei făgăduind, ai poruncit tu, sfinte, să aducă apă, rugând apoi pe episcop să toarne acea apă în chipul cruci peste ea şi îndată după turnare, s-a vindecat femeia ca şi cum n-ar fi fost bolnavă.

La această minune atât ei, cât şi toţi cei ce erau de faţă, au prea slăvit pe Dumnezeu. Ereticii lepădându-se de învăţăturile lor cele rătăcite şi întorcându-se la adevărata credinţă, s-au numărat între drept măritorii creştini; iar noi îţi aducem laudele acestea:

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, tăbliţă scumpă cu aur ferecată;

Bucură-te, organ dulce răsunător, de Dumnezeu insuflat;

Bucură-te, gura cea aleasă împodobită cu cuvinte de aur;

Bucură-te, îmbogăţitorul Bisericii cu scrieri minunate şi prea scumpe;

Bucură-te, pierzătorul eresurilor elineşti şi evreieşti;

Bucură-te, că femeia aceea auzindu-te înalt vorbind a fost luminată de Dumnezeu şi te-a numit “Gură de Aur”;

Bucură-te, că puţul învăţăturilor tale adâncit fiind, ai dat creştinilor funii minunate, ca să ajungă la apele învăţăturilor tale;

Bucură-te, că de toate Bisericile eşti numit “Gură de Aur”;

Bucură-te, tămăduitorul femeii eparhului;

Bucură-te, că te-ai asemănat Botezătorului Ioan cu numele şi cu viaţa ta aspră;

Bucură-te, că şi tu, Sfinte Ioane, ca şi Ioan Botezătorul, ai predicat popoarelor pocăinţa;

Bucură-te, că şi tu, ca şi Ilie Tezviteanul, cu credinţa, cu rugăciunile şi cu postul te-ai îndeletnicit în toată viaţa ta de 63 de ani;

Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

 

Condacul al 9-lea

În vremea preoţiei tale, sfinte mare ierarhe Ioane, predicând în Biserică şi înalt ritorisind, celor neînvăţaţi erau neînţelese unele din cuvintele tale. Atunci o femeie din popor, care asculta cu mare evlavie învăţăturile duhovniceşti, a ridicat glas în popor şi a zis: “Învăţătorule duhovnicesc sau mai bine Gură de Aur, adâncă este apa puţului sfintelor tale învăţături, dar funia minţii noastre fiind scurtă, să ajungă la apă nu poate” şi de atunci tot poporul ţi-a dat numirea de “Gură de aur”; deci şi noi minunându-ne de darurile cu care Dumnezeu te-a împodobit, te lăudăm pe tine şi lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!

 

Icosul al 9-lea

Împăratul Valent sprijinind pe arieni multe biserici ortodoxe le-a dat acelora, spre mâhnirea adevăraţilor creştini şi pe tine, Sfinte Vasile, mult te-au amărât cu prigonirile, căci acest împărat, când a venit în Cezareea şi tu l-ai întâmpinat cu pâine şi sare, el a poruncit de ţi-a dat fân din hrana cailor lui.

Şi tu, Sfinte Grigorie, fiind născut din oameni de bun neam şi drepţi, Grigorie şi Nona, ai dobândit o creştere adevărat creştinească şi ai răzbătut, ca nimeni altul, tot meşteşugul şi ştiinţa învăţăturilor, făcându-te tâlcuitor şi dascăl lumii, cinstind cu cuvinte de laudă pe marele Vasile, pe tatăl tău Grigorie, pe fratele tău Chesarie şi pe sora ta Gorgonia, la înmormântările lor.

Părinte Ioane Gură de Aur

Iar tu, Părinte Ioane Gură de Aur, ai dat sfaturi dumnezeieşti poporului încredinţat ţie spre păstorie, dându-te pe tine singur pidă de nevoinţă, de cumpătare şi de răbdare, mâncând deseori puţină zeamă de orz şi dormind puţin, nu stând pe pat, ci deseori şezând pe scaun. Fiind ales şi chemat la scaunul patriarhal din Constantinopol, ai mustrat pe Eudoxia împărăteasa, pentru că a răpit o vie a unei văduve sărace, ce se numea Calitropia, care striga cerându-şi dreptul ei.

Şi tu sfinte ai sfătuit pe împărăteasă să nu fie lucrul străin luat cu sila; de care sfaturi ea neţinând seama, a fost asemănată de tine cu Izabela, soţia împăratului Ahav, şi ţi-ai atras mânia ei, exilându-te; dar ai fost adus iar pe scaun şi, a doua oară ai fost exilat prin mijlocirea unor episcopi invidioşi care se purtau mai mult silniceşte decât creştineşte. Deci noi, minunându-ne de viaţa voastră sfântă, şi de faptele voastre, ne sârguim a vă aduce laude bine meritate:

Bucură-te, Ierarhe Vasile, sprijinitorul şi apărătorul binecredincioşilor creştini;

Bucură-te, curajosule mustrător al împăratului Valent, părtinitorul arienilor;

Bucură-te, cel ce ai suferit mânia împăratului pentru pâinea neagră cu care l-ai întâmpinat, pentru că cu acelea se hrănea poporul;

Bucură-te, vrednicule ierarhe, mare îndreptător al Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, Grigorie, care cu agera ta minte ai răzbătut toate ştiintele şi adâncurile filozofiei;

Bucură-te, că tu, sfinte, toate dogmele le-ai lămurit învăţând pe toţi creştinii adevărata teologie;

Bucură-te, cel ce ai fost dascăl de dreaptă învăţătură tuturor creştinilor;

Bucură-te, cel ce ai lăudat pe marele Vasile, la moartea căruia ai plâns cu lacrimi de adevărată frăţie;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, mustrătorul celor răpitori ai lucrului săracului asuprit şi amărât;

Bucură-te, cel ce ai fost surghiunit de împărăteasa Eudoxia pentru asemănarea ei cu Izabela, soţia lui Ahav;

Bucură-te, că ai suferit şi pornirea cea răutăcioasă a unor episcopi nerecunoscători;

Bucură-te, Ioane cel aspru prigonit şi dus în exil tocmai în Armenia, unde ai fost chemat la ceruri de Domnul Hristos;

Bucură-te, mângâietorule al episcopului Chiriac, cel asemenea exilat;

Bucură-te, treime de arhierei mult lăudată!

 

Condacul al 10-lea

Mari învăţători şi deobşte izbăvitori oamenilor şi îndreptători ai obiceiurilor v-aţi arătat sfinţilor, înţelepţi şi împodobiţi de Dumnezeu: Vasile cel mare, cel ce arătat ai cuvântat cu înţelepciune tare şi neschimbată, îngrozind pe eparhul şi mustrând pe împăratul Valent.

Grigorie Teologul, cel ce ai fost desfătarea limbii, dulceaţa auzului, mângâierea inimii şi îngerească pâine de suflete hrănitoare; şi Ioane Gură de Aur, răul darurilor celor duhovniceşti, umplut până la vărsare, organ aurit al predicilor, al pocăinţei, milosteniei, smereniei, umilinţei, al privegherilor, al iubirii de aproapele şi apărătorul celor asupriţi şi ne-dreptăţiţi. Noi, împreună cu voi, dorim a cânta lui Dumnezeu laude: Aliluia!

 

Icosul al 10-lea

Darul lui Dumnezeu ţi-a descoperit, Sfinte Vasile, faptele bune ale prezbiterului Anastasie, la care ai mers cu clerul arhiepiscopalei tale biserici, spre a cunoaşte viaţa acestui vrednic preot, care vieţuind într-un sat, cu femeia sa Teognia, petreceau viaţa lor întru curăţie, socotită fiind ea, ca o ţarină neroditoare; iar Anastasie a fost luminat de Dumnezeu şi ştiind cu duhul că ierarhul său Vasile voieşte să-l cerceteze, a zis soţiei sale:

„Eu mă voi duce la câmp, să lucrez pământul, iar tu sora mea, în ceasul al nouălea aprinzând lumânări, vei ieşi întru întâmpinarea Sfântului Vasile, arhiepiscopul nostru”. Deci făcând Teognia aşa, cum zisese Anastasie, a întâmpinat pe Sfântul Vasile, care cunoscând cu duhul că Anastasie este în casă, l-a chemat şi el ieşind întru întâmpinarea Sfântului şi sărutându-i picioarele i-a zis :

Cu toate lucrurile tale cele bune, să ai și ascultare

“De unde mie aceasta, că a venit arhiereul Domnului la mine?”. Iar Sfântul Vasile i-a zis:” Bine că te-am aflat, să mergem în biserică şi să facem dumnezeiasca slujbă”. Mergând toţi în biserică a poruncit Sfântul Vasile lui Anastasie să slujească Sfânta Liturghie, zicându-i:” Cu toate lucrurile tale cele bune, să ai şi ascultare”.

Şi când slujea Anastasie, Sfântul Vasile şi ceilalţi care erau vrednici, au văzut, în vremea înălţării sfintelor şi înfricoşătoarelor Taine, pe Preasfântul Duh în chip de foc pogorându-Se şi pe Anastasie înconjurându-l. De aceste fapte minunate noi mirându-ne te întâmpinăm, Sfinte Vasile, cu aceste frumoase laude:

Bucură-te, Ierarhe Vasile cel luminat la minte de Dumnezeu;

Bucură-te, cunoscătorul vieţii şi al faptelor bune ale prezbiterului Anastasie;

Bucură-te, că după Sfânta slujbă ai binevoit a fi ospătat în casa vrednicului preot;

Bucură-te, cel ce ai ştiut cu duhul că Teognia nu-i este lui soţie, ci soră şi aşa i-ai zis să o numească;

Bucură-te, sfinte, care ai cercetat într-un bordei, din casa lui Anastasie, pe un bolnav stricat de lepră, pe care îl îngrijeau preotul şi sora lui;

Bucură-te, milostive

Bucură-te, milostive, că şi tu ai voit să slujeşti o noapte pe acel om bolnav, ce era deseori mânios şi ocărâtor, spre a te face părtaş la plata dumnezeiască;

Bucură-te, că toată noaptea ai petrecut-o cu acel bolnav în bordei, stând în rugăciune, iar a doua zi pe bolnav l-ai scos din bordei întreg şi sănătos;

Bucură-te, că Sfântul Efrem Sirul, rugându-se lui Dunmezeu, a avut o vedenie minunată : un stâlp de foc, al cărui cap ajungea la cer şi un glas din cer i-a zis: “Efreme, Efreme, în ce chip vezi pe acest stâlp de foc, în acest fel este Vasile”;

Bucură-te, că sfântul acesta Efrem, după vedenia aceasta, s-a dus la Cezarea Capadociei în ziua Arătării Domnului, cu un tălmaci fiindcă el nu cunoştea greceşte şi te-a văzut pe tine, Sfinte Vasile, mergând la biserică cu multă evla-vie;

Bucură-te, că tu sfinte, cunoscând cu duhul că Efrem Sirul este în biserică, ai poruncit arhidiaconului tău să se ducă să-l cheme la tine în Sfântul altar;

Bucură-te, că acela se apăra prin tălmaci că nu ar fi el cel chemat, ci un altul poate; însă tu sfinte ai zis arhidiaconului “mergi şi spune străinului monah: Doamne Efrem, vino şi intră în Sfântul altar, că te cheamă arhiepiscopul”; şi apoi l-ai hirotonit diacon zicându-i să spună ecteniile în limba grecească, ceea ce Efrem a îndeplinit;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

 

Condacul al 11-lea

Bună mireasmă lui Hristos făcându-te, Sfinte Ierarhe Vasile, toată lumea ai umplut de mirosul cel plăcut al Sfintei Evanghelii; şi îmbrăcând veşmântul luminat al arhieriei, ai slujit cu toată vrednicia Biserica lui Hristos Dumnezeul nostru; iar noi minunându-ne de viaţa ta cea îngerească, cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 11-lea

Păstorind Biserica patriarhală a Constantinopolului timp de 12 ani până la soborul al doilea, te-ai retras la moşia ta Arianz, unde ai petrecut o viaţă de sfinţenie, până la vârsta de optzeci de ani, când Domnul te-a chemat din viaţa aceasta pământească la împărăţia cea cerească.

Și acolo te bucuri de ostenelile tale şi de luptele ce ai avut pentru buna întărire a Bisericii lui Hristos, având mulţumirea că la retragerea ta de pe scaunul patriarhal, ai lăsat numai o biserică eretică în Constantinopol, iar pe cele ce mai înainte fuseseră date arienilor, le-ai readus la starea de mai înainte a dreptcredincioşilor. Deci noi, cinstind pomenirea ta, te lăudăm cu aceste cântări de laudă:

Bucură-te, Ierarhe Grigorie, mintea cea luminată de Dumnezeu;

Bucură-te, chimval răsunător în toată lumea, a cuvintelor tale teologhiceşti;

Bucură-te, curăţitorul şi stârpitorul neghinelor eretice;

Bucură-te, plugarule, care ai arat pământurile sufleteşti ale creştinilor;

Bucură-te, semănătorule al grâului dumnezeiesc, care hrăneşte şi satură omenirea creştină;

Bucură-te, adăpătorul celor însetaţi de apa cea vie a Sfintei Evanghelii;

Bucură-te, alăuta darului cea de Dumnezeu vestitoare;

Bucură-te, întăritorul cel adevărat al dogmelor părinţilor celor dreptcredincioşi;

Bucură-te, cârmaci bine priceput al corabiei Bisericii creştineşti;

Bucură-te, râu plin de apele darului;

Bucură-te, noule David, cel ce ai cântat laude alese lui Dumnezeu, Cel slăvit în Sfânta Treime;

Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!

 

Condacul al 12-lea

Nou Samuel te-ai arătat, Sfinte Grigorie Teologule, cu curăţia vieţii tale şi cu marea ta înţelepciune; împodobit fiind şi cu darul oratoriei, ai fost ca un nou David cântând cu fluierul cel păstoresc al cuvântării de Dumnezeu, încât s-a putut spune despre tine că, dacă s-ar fi aflat vreo icoană şi vreun chip împodobit, acela ai fi tu, Sfinte Grigorie; pentru care şi noi cântăm lui Dumnezeu împreună cu tine: Aliluia!

 

Icosul al 12-lea

După atâtea veacuri trecute gândindu-ne şi noi, Sfinte Ioane, la izgonirea ta de pe tronul patriarhal al Constantinopolului şi citind cele scrise de tine episcopului Chiriac cel asemenea izgonit, ne mirăm de mintea ta cea luminată şi de cuvintele de mângâiere scrise de tine acelui episcop, care pot sluji tuturor creştinilor la cazuri de necazuri şi supărări.

Tu, Sfinte Ioane Gură de Aur, ai scris episcopului Chiriac acestea : “Vino să-ţi scot rana mâhnirii şi să-ţi risipesc negura cugetului. Furtuna ce a venit asupra Bisericii este amară şi grea, iar corăbierii, neputând face nimic pentru încetarea furtunii, stau încremeniţi, plâng, se tânguiesc, se roagă şi aşteaptă sau pieirea lor în valurile mării, sau încetarea furtunii.

De aș fi plăcut oamenilor, nu aș fi sluga lui Hristos

Nu te mâhni, frate Chiriac, că eu când am fost izgonit din Constantinopol, nu mă îngrijeam de nimic, că ziceam întru mine: de este voia împărătesei să mă izgonească, izgonească-mă. De va vrea să mă fierăstruiască, am pildă pe profetul Isaia. De va vrea să mă arunce în mare, îmi voi aduce aminte de profetul Iona. De îi este voia să mă bage în groapă, am pe Daniil băgat în groapa leilor. De va vrea să mă ucidă cu pietre, am pe Ştefan întâiul mucenic, ce a pătimit aceasta.

De va vrea să-mi ia capul, am pe Ioan Botezătorul. De va vrea să-mi ia averea, de o am, s-o ia, căci gol am ieşit din pântecele mamei mele, gol mă voi şi duce din viaţă. De aş fi plăcut oamenilor, nu aş fi sluga lui Hristos; iar proorocul David mă înarmează: Grăit-am mărturiile Tale înaintea împăraţilor şi nu m-am ruşinat”. Iar noi citind aceste cuvinte ne minunăm şi-ţi aducem aceste laude:

Bucură-te, minte înaltă de Dumnezeu insuflată;

Bucură-te, organ de aur ce ai cuvântat mai frumos decât toţi înţeleptii lumii;

Bucură-te, că în timpul surghiunului tău multe suferinţe şi amaruri ai avut;

Bucură-te, că de la Comane, unde ai fost îngropat, după 33 de ani, moaştele tale au fost aduse la Constantinopol;

Bucură-te, că nu ai voit a te lăsa ridicat până când împăratul Teodosie nu ţi-a trimis epistola sa;

Bucură-te, că aducându-ţi-se moaştele tale la Constantinopol au fost întâmpinate de împăratul şi de toţi sfetnicii cei mai însemnaţi ai împărăţiei;

Bucură-te, că moaştele tale au fost duse în biserica Sfântului Apostol Toma;

Bucură-te, că de acolo au fost aşezate în biserica Sfintei Irina unde au fost puse pe tronul patriarhal;

Bucură-te, că de la biserica Sfintei Irina moaştele tale fiind puse cu racla într-o caretă împăratească, au fost duse la biserica Sfinţilor Apostoli;

Bucură-te, că în acea biserică patriarhală moaştele tale au fost îngropate în Sfântul altar;

Bucură-te, că un bolnav suferind de nepuţinţă a încheieturilor, atingându-se de racla moaştelor tale s-a izbăvit cu totul de boală;

Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

 

Condacul al 13-lea (de 3 ori )

Viaţa voastră cea sfântă, slujbele cele împodobite, cuvântările voastre cele mai alese şi mai scumpe decât toate avuţiile lumii; scrierile voastre, ce sunt ca nişte tezaure de cel mai mare preţ, v-au făcut să fiţi pentru toată lumea creştină cei mai vrednici de toată cinstirea şi venerarea noastră, fiind luaţi de cei mai vrednici păstori ai Bisericii ca pilde de viaţă curată şi sfântă, de mari şi neîntrecuţi luminători şi apărători ai dreptei credinţe, ai vieţii celei nemateriale, ai suferinţelor şi asupririlor la care aţi fost supuşi de oameni cu cugete rele ce nu vă puteau privi bine din cauza pornirii inimii lor celor lacome şi invidioase.

Dar voi, sfinţilor, pe toate le-aţi suferit cu credinţă în Dumnezeu, cu înţelepciune, cu răbdare, cu postul, cu rugăciunile şi cu viaţa voastră cea nematerială, pentru care noi, minunându-ne de tăria sufletelor voastre, îndrăznim a vă aduce laude, cântând cu voi lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Apoi iarăşi se zic:

Icosul 1

Cine este destoinic a-şi deschide buzele şi a-şi mişca limba, spre a o lăuda, cum se cuvine pe această treime de arhierei? Însă, deşi nu vom putea face aceasta, totuşi nu putem tăcea şi îi aducem aceste laude:

Bucuraţi-vă, aleşii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale grădinii celei nestricăcioase;

Bucuraţi-vă, îngeri pământeşti şi oameni cereşti;

Bucuraţi-vă, marilor arhierei cei luminaţi la minte de Sfânta Treime;

Bucuraţi-vă, că aţi covârşit firea omenească cu darurile cele multe;

Bucuraţi-vă, stâlpi neclintiţi ai Biserici;

Bucuraţi-vă, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;

Bucuraţi-vă, mărgăritare strălucite ale Bisericii lui Hristos;

Bucuraţi-vă, cei mai destoinici luminători ai pământenilor;

Bucuraţi-vă, apărătorii dreptei credinţe în Hristos;

Bucuraţi-vă, surpătorii eresurilor şi îndreptătorii adevăratelor învăţături;

Bucuraţi-vă, cârmuitorii Bisericii şi pomi luminaţi roditori ai fructelor celor mai alese;

Bucuraţi-vă, treime de arhierei mult lăudată!

 

Condacul 1

Pe apărătorii şi luminătorii Bisericii creştineşti, pe învăţătorii cei mari şi înfrânătorii zâzaniilor diavoleşti, pe surpătorii eresurilor, pe stâlpii cei neclintiţi ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale ierarhilor şi întocmai cu apostolii, şi ai lumii învăţători, pe marele Vasile cel cu dumnezeiască minte; pe Grigorie, cel cu dulce glas şi pe Ioan luminătorul a toată lumea, să-i lăudăm credincioşii din toată inima şi să le cântăm: Bucură-te, treime de arhierei mult lăudată!”

 

Învățătura ortodoxă a celor 3 mari sfinți s-a păstrat până în zilele noastre așa cum a fost desăvârșită de ei. Opera lor este vastă, iar activitatea acestora a cuprins toate domeniile si aspectele vieții: social, cultural, pastoral-misionar, și totodată au strălucit prin contribuția lor în formarea învățăturii celei adevărate și păstrarea ei în fața celor ce o atacau din toate părțile.

După concepția Sfinților Trei Ierarhi, omul este cea mai aleasă făptură. El este creat dupa chipul lui Dumnezeu și pentru mântuirea lui a venit în lume Însuși Unul-Născut, Fiul lui Dumnezeu. Conștienți de valoarea omului și de dragostea lui Dumnezeu pentru oameni, Sfinții Trei Ierarhi au pus în slujba omului tot ce au avut mai bun: știința lor, viața și întreaga activitate.

Prin cuvântul, prin scrisul și pilda vieții lor, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigore Teologul și Sf. Ioan Gură de Aur sunt modele de slujire și dăruire pentru binele oamenilor. Pentru asta, e important să îi cinstim și să îi preamărim!

Adauga un comentariu

Trimite comentariul tau