Sfinții Constantin și Elena

În calendarul ortodox, ziua de 21 Mai reprezintă Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, “cei întocmai cu Apostolii”. Se spune că datorită celor doi Sfinți Împărați, creștinismul a fost permis, iar ziua de duminică a devenit zi de odihnă. Peste 1,8 milioane de români își celebrează anual onomastica. Ileana, Lenuța, Constanța, Constantina, Nuți, Costel, Costică, Costin sunt câteva exemple de derivate ale numelor Constantin și Elena care se serbează în această zi.

Numele Constantin este de origine latină și provine de la “constans”, “constantis” (“constant”, “ferm”).

Originea numelui Elena este una greacă, numele fiind asociat cu razele soarelui. Derivă de la “Helen” care semnifică în primul rând lumină și frumusețe. În mitologia greacă, cuvântul “helene” semnifică torță, foc, flacără.

Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena?

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi, Nis, în Serbia), iar după moartea tatălui său din 304, a fost proclamat împărat. Potrivit mediafax.ro, istoricii bisericești Eusebiu de Cezareea și Lactanțiu afirmă că înaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Șoimului - astăzi Ponte Milvio în Roma) din 28 octombrie 312 contra lui Maxențiu, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția “in hoc signo vinces” - “prin acest semn vei învinge”. În timpul nopții, Iisus Hristos i s-a arătat în vis împreună cu semnul crucii și cerându-i să pună semnul crucii creștine pe steagurile armatei sale, ca semn protector în luptă. Constantin a ieșit învingător în lupta cu Maxențiu, iar dovadă a credinței sale în ajutorul divin este inscripția de pe Arcul lui Constantin din Roma prin care el mărturisește că a câștigat lupta prin inspirație divină.

În anul 313 Constantin cel Mare a promulgat Edictul de la Milano prin care erau interzise în mod oficial persecuțiile la adresa creștinilor din imperiu și creștinismul devine “religie permisă” alături de altele din imperiu. Prin acest edict au fost luate următoarele măsuri:

• înlătură din legile penale pedepsele contrare creștinismului
• îmbunătățește tratamentul din închisori
• ușurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor și preoților dreptul de a-i declara liberi în biserici
• protejează prin lege pe săraci, orfani și văduve
• modifică legislația privind căsătoria
• îngreunează divorțul
• pedepsește adulterul

În vremea împăratului Constantin s-a ținut primul Sinod Ecumenic, la Niceea în anul 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie (preot creștin din Alexandria, Egipt de origini libaneze, adept al lui Pavel din Samosata - care nega caracterul distinct al Persoanei Fiului şi Duhului Sfânt de cea a Tatălui). La acest sinod s-au alcătuit primele articole din Crez. 

Împăratul Constantin, împreună cu mama sa, Sfânta Elena, au înțeles că singurul Dumnezeu adevărat este Sfânta Treime și s-au închinat Domnului nostru, Iisus Hristos. Creștinismul nu a mai fost prigonit, s-au înălțat biserici, iar duminica a devenit zi liberă pentru ca toți credincioșii să meargă la biserică la Sfânta Liturghie.

Sfântul Constantin a murit în Duminica Rusaliilor, 22 mai 337, și a fost înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

Împărăteasa Elena, soția generalului roman Constantinuius Chlorus, este cunoscută ca fiind o femeie foarte credincioasă ce a sprijinit ridicarea a numeroase lăcașuri de cult. Mama lui Constantin, Împărăteasa Elena, s-a remarcat de-a lungul domniei fiului ei drept apărătoare a creștinilor. Ea a plecat, împreună cu o solie oficială trimisă de Împărat, la Ierusalim, pe dealul Golgotei, pentru găsirea sfintei cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, pe care se spune că a și găsit-o. Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri. A murit la Roma, în anul 327.

Unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară închinate Sfinților Împărați Constantin și Elena este Catedrala patriarhală din București, ctitorie a voievodului Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658), care a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău.  (sursa: aici)

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor, fiind intitulată Constantinul Puilor sau Constantin Graur. Se spune că în această zi, păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Sf. Vlăsie (11 februarie - protectorul păsărilor de pădure și al femeilor gravide) , s-au împrecheat și și-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

Iată ce obiceiuri și superstiții sunt legate de această sărbătoare:

• gospodarii nu muncesc la câmp pentru a evita pagubele aduse recoltelor viitoare de către păsările cerului
• viticultorii nu lucrează la vie pentru ca strugurii să nu fie mâncați de grauri
• în unele zone, este ultima zi în care se mai seamănă porumb, ovăz și mei pentru a nu se usca răsadurile
• păstorii stabilesc cine le va fi cioban, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi în timpul pășunatului
• pentru alungarea duhurilor rele, se tămâiază și se stropește cu agheasmă
• pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână
• pentru voie bună și liniște în familie, este bine să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți (simbol al armoniei)
• pentru sănătate și bunăstare, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine. 

Rugăciune către Sfinții Constantin și Elena

„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, Voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri. Voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului. Voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori. Pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor. Ci mijlociţi la Dumnezeu şi la preacurata Lui Maică şi pururea Fecioara Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană. Și pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre.

Sfinţi Împăraţi Constantin şi Elena, rugați-vă pentru noi!

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră cu lacrimi vă rugăm. Daţi-ne mângâiere şi nouă celor ce suntem în necazuri. Voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă. Auziţi-ne şi pe noi acum. Alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă. Și vindecaţi neputinţele noastre. Tămăduiţi bolile noastre. Potoliţi răutatea noastră. Izgoniţi pe vrăjmaşii nosştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim. Ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi-vă milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor! Amin.”

Perioada în care au domnit Sfinții Împărați Constantin și Elena a rămas cunoscută în istorie drept “Epoca de Aur”. Acestor sfinți li se cuvine să le rostim urarea: „Bucură-te Constantine, ceea ce a lui Pavel ai râvnit şi Crucea lui Hristos ai ridicat, arătând-o lumii; Bucură-te Elena, lauda femeilor, căci cu fapte dumnezeieşti ţi-ai zidit inima ta, biserică lui Dumnezeu şi biserici sfinţite ai ridicat Mântuitorului Hristos”. Amin.