Săptămâna Luminată

Săptămâna imediat următoare praznicului Învierii Domnului poartă denumirea de Săptămână Luminată. Se pare că această intitulare provine încă din vechime când cei botezați erau numiți “luminați” și purtau haine albe toată săptămâna de după Paști.

În noaptea Sfintelor Paști se sting toate luminile în biserică, iar candela de la Sfânta Masă din Sfântul Altar este singura care rămâne aprinsă. Preotul adresează chemarea “Veniți de luați lumină!” tuturor celor care participă la Slujba Învierii. Prin această chemare facem trecerea de la întunericul morții la lumina vieții veșnice. Trecerea se face prin aprinderea tuturor lumânărilor de la o singură lumânare.

Așadar, Biserica ne cheamă să purtăm în noi lumina Învierii lui Hristos și ne îndeamnă să ne iubim și să ne respectăm aproapele. În atmosferă dăinuie pacea și armonia, bunătatea și căldura. Emoția Sărbătorilor Pascale este deosebită, iar oamenii se apropie mai mult de Hristos și Tatăl Nostru prin puterea rugăciunilor.

Care sunt rânduielile specifice acestei săptămâni, ce ai voie și ce nu ai voie să faci în zilele Săptămânii Luminate? Citește în continuare.

Scurt istoric

Pe vremuri, la praznicul Învierii, catehumenii (conform DEX, catehumen reprezenta în creștinismul primitiv persoana adultă pregătită pentru primirea botezului), care îmbrățișaseră noua învățătură creștină și care se pregătiseră în mod deosebit în vremea Postului Mare, primeau Taina Sfântului Botez. În săptămâna care urma acestei duminici, ei păstrau hainele luminate pe care le primiseră după Botez, dezbrăcându-le abia în Duminica Tomii, adică în prima duminică după Sfintele Paști. În această săptămână ei veneau în fiecare zi la Biserică, participau la Sfânta Liturghie și se împărtășeau cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos. Pentru că primiseră Botezul, ei se numeau "luminați", iar săptămâna aceasta era socotită pentru ei "Săptămâna cea luminată". (sursa: aici)

Sfintele Paști și Săptămâna Luminată sunt înțelese în Biserica noastră ca fiind Raiul anului bisericesc, pentru că atmosfera specifică acestei perioade este una de bucurie mai presus de toate celelalte bucurii. Toate sărbătorile pe care le serbăm noi în decursul anului bisericesc sunt, în general, prilejuri de bucurie, dar Sfintele Paști sunt culmea bucuriei credinței noastre creștine.

Rânduieli specifice Săptămânii Luminate

Din Duminica Învierii Domnului, în Biserica Ortodoxă începe o nouă perioadă liturgică a anului bisericesc, numită perioada Penticostarului. Este o perioadă de 50 de zile plină de bucurie pentru Învierea lui Hristos care începe de la Paști și se termină la Pogorârea Duhului Sfânt (Rusalii).

În această perioadă, slujbele de la Biserică sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările și citirile din această perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morți a Mântuitorului.

În toată această perioadă credincioșii se salută cu cuvintele: "Hristos a înviat!" și răspund: "Adevărat a înviat!"

În Săptămâna Luminată nu se fac parastase pentru cei adormiți. Aceste slujbe sunt reluate după Duminica Tomii, zi denumită în Transilvania și Paștile Mic.

Slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu Ușile Împărătești larg deschise.

În Săptămâna Luminată este interzis complet postul pentru toți ortodocșii, credincioșii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști. Zilele de miercuri și vineri din această perioadă sunt însemnate în calendar cu "hărți". Astfel, deși în mod obișnuit este post, în Săptămâna Luminată se dezleagă la toate mâncărurile de dulce. Totodată, până la Marele Praznic al Pogorârii Duhului Sfânt, miercurea și vinerea se face dezlegare la pește.

În Săptămâna luminată și până la Înălțarea Domnului nu se îngenunchează.

Chiar și slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni, indiferent pentru cine ar fi săvârșită (preot, călugăr sau mirean), este înlocuită de slujba Învierii, iar preotul poartă la înmormântare veșminte albe, luminate. 

Tradiții și obiceiuri specifice fiecărei zile din Săptămâna Luminată

Lunea Luminată (Lunea Albă) reprezintă a doua zi de Paști, impusă drept zi nelucrătoare. În această zi, nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană pască rămasă de la Paşte şi vin roşu. Casele se stropesc cu agheasmă și se dă de băut la rude. Este bine ca finii să ofere cadouri nașilor. În Transilvania, se obișnuiește ca fetele tinere să fie stropite cu parfum de către băieți îmbrăcați în haine tradiționale. Acestea, la rândul lor, le oferă băieţilor de băut şi câteva mici daruri. Acest obicei se păstrează încă pentru că aduce noroc și bucurii. Se zice că acei copii care se nasc în Lunea Albă vor fi norocoși toată viața. 

Marțea Luminată (Marțea Albă) este o zi la fel de importantă, notată cu cruce roșie în calendar. La fel ca și în ziua de luni a acestei săptămâni, nu se lucrează, nu se face curat și nu se spală. Se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”. În această zi, se face uscarea Sfântului Agneț (pâinea de împărtăşanie), sfințit la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Joi, în Săptămâna Patimilor. Din acest Sfânt Agneț se face Sfânta Împărtășanie de peste tot anul pentru bolnavi și copii.

Miercurea Luminată (Sfânta Mercurie sau Nunta Șoarecilor) este ziua în care bărbații pot merge să muncească la câmp. Femeile nu au voie să muncească astăzi pentru că aduc rozătoarele în casă și vor fi lipsite de bucate pe masă tot restul anului. 

Joia Luminată (Joia Verde sau Joia Rea) este ziua în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele, dar nu se munceşte pentru că aduce ghinion asupra casei, secetă şi dăunători în livezi. De asemenea, este foarte important să nu speli și să nu albești rufe în această zi. Acestei zile i se mai spune Joia Rea deoarece, potrivit credințelor, este o zi răzbunătoare, nefastă, necurată, dacă nu este respectată cum se cuvine și cere un ritual al morților: 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete iar apa astfel „sfințită” se varsă apoi în fântâna din curte.

De asemenea, în joia de după Paști sunt “Paștile țigănești”. Reprezintă o tradiție veche a romilor de șapte decenii. Această zi reprezintă un prilej de revedere cu rudele din țară și din străinătate, care vin să asiste la acest eveniment. Tradiția spune că în această zi se „fură” fetele frumoase de către viitorii lor soți. Tot acum se încearcă şi medierea unor conflicte din familii.

Vinerea Luminată (Vinerea Scumpă sau Fântânița) este ziua în care creștinii de pe tot cuprinsul țării prăznuiesc Izvorul Tămăduirii, adică a unui izvor minunat de la Constantinopol, prin apa căruia Maica Domnului a lucrat multe vindecări, când, după binecuvântarea finală a Sfintei Liturghii, se săvârșește slujba sfințirii celei mici a apei "aghiazma mică". În multe zone etnografice ale României, în această zi, gospodinele fac pască și înroșesc din nou ouă. A doua zi, în Sâmbăta Tomii, le vor duce la biserică pentru a fi sfințite și împărțite pentru sufletele celor morți. Merg cu ele la cimitir, iar pe fiecare mormânt așează câte un ou și o pască, iar la fiecare cruce aprind o lumânare.

Sâmbăta Luminată este sâmbăta în care nu se face parastas, deoarece morţii vor fi pomeniţi luni, după Duminica Tomii. 

Duminica Luminată (Duminica Tomei sau Tomii) este duminica tuturor necredincioşilor, care au pus la îndoială minunea cea mare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. În această zi, Mântuitorul S-a arătat ucenicilor prin ușile încuiate, pentru a doua oară după Înviere. Pentru că Toma nu credea în Învierea Mântuitorului, Iisus l-a îndemnat să-i atingă semnele rămase pe corp în urma răstignirii Sale. După acest moment, Toma îl mărturisește fără nicio îndoială pe Iisus Hristos ca Domn și Dumnezeu, realitatea Învierii Domnului fiind dovedită astfel încă o dată pentru cei care nu puteau crede. (sursa: aici)

De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni, și nu se citește Psaltirea. De asemenea, în Săptămâna Luminată, în locul Paraclisului către Născătoarea de Dumnezeu, se citește Canonul Învierii, iar Acatistul Învierii Domnului se citește de la Paști până la Înălțarea Domnului.

Calendar ortodox luna aprilie 2025

1 M Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Sf. Cuv. Macarie Mărt.; Sf. Mc. Gherontie; Sf. Varsanufie de la Optina (Post. Nu se fac nunți)

2 M Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie (Denia Canonului cel Mare) (Post. Nu se fac nunți)

3 J Sf. Cuv. Nichita Mărt. și Ilirie (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

4 V Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima (Denia Acatistului Bunei Vestiri) (Post. Nu se fac nunți)

5 S Sf. Mc. Victorin și cei împreună cu el; Sf. Mc. Teodul și Agatopod (Sâmbăta a V-a din Post - Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

6 D † Sf. Sfințit Mc. Irineu, ep. de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patr. Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul și Platonida (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți) Duminica a V-a din Post (a Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Prevestirea Patimilor; Cererea fiilor lui Zevedeu; Pocăința femeii păcătoase); Ap. Evrei IX, 11-14; Galateni III, 23-29; Ev. Marcu X, 32-45; Luca VII, 36-50; glas 8, voscr. 8

7 L Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărt., ep. Mitilenei (Post. Nu se fac nunți)

8 M Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit și Ermis; Sf. Ier. Celestin, ep. Romei (Post. Nu se fac nunți)

9 M Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea Capadociei; Sf. Cuv. Vadim (Post. Nu se fac nunți)

10 J Sf. Mc. Terentie, Pompei, African, Maxim și Dima (Post. Nu se fac nunți) 

11 V †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica, ep. Râmnicului; Sf. Sfințit Mc. Antipa, ep. Pergamului Asiei (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți) 

12 S †) Sf. Mc. Sava de la Buzău; Sf. Ier. Vasile Mărt., ep. Pariei (Sâmbăta lui Lazăr - Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

13 D (Denia Sf. și Marii Luni) (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți) (†) Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica a VI-a din Post - a Floriilor); Ap. Filipeni IV, 4-9; Ev. Ioan XII, 1-18

14 L Sf. și Marea Luni; †) Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, ep. Romanului; Sf. Ier. Martin Mărt., ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida (Denia Sf. și Marii Marți) (Numai seara, pâine și apă. Nu se fac nunți)

15 M Sf. și Marea Marți; Sf. Ap. Aristarh, Pud și Trofim; Sf. Mc. Crescent (Denia Sf. și Marii Miercuri) (Numai seara, pâine și apă. Nu se fac nunți)

16 M Sf. și Marea Miercuri; Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia (Denia Sf. și Marii Joi) (Numai seara, pâine și apă. Nu se fac nunți)

17 J Sf. și Marea Joi; Sf. Sfințit Mc. Simeon, ep. Persiei (Pomenirea morților - Denia celor 12 Evanghelii, a Sf. și Marii Vineri) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

18 V Sf. și Marea Vineri - Scoaterea Sf. Aer; Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul (Denia Prohodului Domnului, a Sf. și Marii Sâmbete) (Zi aliturgică) (Post negru. Nu se fac nunți)

19 S Sf. și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

20 D (Nu se fac nunți) (†) Învierea Domnului (Sfintele Paști); Ap. Fapte I, 1-8; Ev. Ioan I, 1-17

21 L (†) A doua zi de Paști (Mărturia lui Ioan Botezătorul); †) Cinstirea Sf. Ic. a M. D. „Axion Estin” de la M. Protaton - Athos; Sf. Sfințit Mc. Ianuarie, ep. de Benevent; Sf. Mc. Teodor din Perga; Sf. Mc. Alexandra, împ. (Nu se fac nunți) 

22 M (†) A treia zi de Paști (Drumul spre Emaus); Sf. Ier. Teodor Sicheotul, ep. Anastasiopolei (Nu se fac nunți)

23 M †) Sf. M. Mc. Gheorghe, Purtătorul de biruință; Sf. Mc. Valerie (Harți. Nu se fac nunți)

24 J †) Sf. Ier. Mărt. Ilie Iorest, Sava Brancovici și Simion Ștefan, mitr. Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărt. din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta (Nu se fac nunți)

25 V †) Izvorul Tămăduirii; †) Cinstirea Sf. Ic. a M. D. „Siriaca” de la M. Ghighiu; Sf. Ap. și Ev. Marcu; †) Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului (Harți. Nu se fac nunți)

26 S Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, ep. Amasiei; Sf. Cuv. Glafira; † Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă) (Nu se fac nunți)

27 D Sf. Sfințit Mc. Simeon, ruda Domnului, ep. Ierusalimului Duminica a II-a după Paști (a Sf. Ap. Toma); Ap. Fapte V, 12-20; Ev. Ioan XX, 19-31; glas 1, voscr. 1

28 L Sf. Ap. Iason și Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia 

29 M Sf. 9 Mc. din Cizic; Sf. Cuv. Memnon, făcătorul de minuni

30 M Sf. Ap. Iacob al lui Zevedeu, fratele Sf. Ap. și Ev. Ioan; Sf. Ier. Donat, ep. Evriei (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

Rugăciune pentru Săptămâna Luminată

“Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie. Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei dăruieşte-mi-l mie, sluga Ta. Aşa, Doamne Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat eşti Tu în vecii vecilor. 

Cel ce a înviat din morți, Hristos Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale și ale Preacuvioșilor și de Dumnezeu purtătorilor părinților noștri și ale tuturor sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, ca un bun și de oameni iubitor.

Bine ești cuvântat, Stăpâne Atotțiitorule! Care ai luminat ziua cu lumina de soare și noaptea ai strălucit-o cu raze de foc. Care ne-ai învrednicit a trece lungimea zilei și a ne apropia de începuturile nopții. Ascultă rugăciunea noastră și a tot poporului Tău. Și ne iartă tuturor păcatele noastre cele de voie și cele fără de voie.

Primește rugăciunile noastre cele de seară și trimite mulțimea milei Tale și a îndurărilor Tale peste moștenirea Ta. Ocrotește-ne cu sfinții Tăi îngeri. Înarmează-ne cu armele dreptății Tale. Îngrădește-ne cu adevărul Tău. Păzește-ne cu puterea ta. Mântuiește-ne de toată primejdia, de tot vicleșugul celui potrivnic. Și ne dăruiește în această seară cu noaptea ce vine și toate zilele vieții noastre desăvârșit, cu pace, fără de păcate, fără sminteală și fără nălucire. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și ale tuturor sfinților, care Ți-au plăcut din veac. Amin.”

Săptămâna Luminată înseamnă bucurie și frumusețe.

Această perioadă se distinge prin luminozitate, prin frumusețe și prin bucurie a întregii creații, totul pare învăluit în alb, totul este lumină, totul exprimă bucuria de a fi împreună cu Hristos în Biserica Sa. Și bisericile se înveșmântează în alb și veșmintele preoților. De aceea, în această perioadă se cântă în toate împrejurările "Hristos a Înviat!" și cântări de bucurie: "Veniți să ne luminăm popoare! Veniți să ne bucurăm de Învierea lui Hristos!" (sursa: aici)

Dacă ți-a plăcut acest articol sau vrei să adaugi o completare, lasă-ne comentariul tău mai jos.