Postul Paștelui - Postul Mare

Postul Paștelui începe în 2024 în data de 18 martie și se încheie pe data de 04 mai. Fiind cel mai lung și mai aspru post dintre toate posturile din Biserica Ortodoxă, mai este denumit Postul Mare. Ținând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ținute de Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit și numele de Păresimi. În trecut, Postul Sfintelor Paști avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii.

Chiar dacă este cel mai lung și este dificil de ținut, postul nu trebuie privit ca o pedeapsă, ci un prilej de liniște și bucurie. Este o perioadă în care se impune să fim veseli, să nu stăm triști, să fim buni și generoși unii cu ceilalți, să evităm certurile, să facem fapte bune cât de multe se poate, să ne comportăm frumos și, foarte important, să ne rugăm. Învierea Domnului este un moment de reală bucurie care trebuie întâmpinat corespunzător.

Vei găsi în acest articol informații referitoare la perioada Postului Mare, ce presupune, cum se ține postul și ce restricții există, precum și câteva obiceiuri și tradiții. 

Ce reprezintă Postul Mare?

Postul Mare sau Postul Paștilor reprezintă perioada de pregătire pentru sfintele Paști a credincioșilor care se roagă pentru curățarea sufletului, iertarea păcatelor, vindecarea de boli sau protejarea de necazuri sau alte primejdii. 

Pregătirea presupune renunțarea la multe alimente, intensificarea rugăciunilor atât la biserică, cât și acasă, îmbunătățirea personală și milostenie față de nevoiași.

Cum se ține Postul Sfintelor Paști?

Postul Mare începe lunea, cu șapte săptămâni înaintea Praznicului Învierii Domnului, după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (numită și A lăsatului sec de brânză) și se termină în seara Sâmbetei lui Lazăr, ziua de dinaintea Floriilor. Ca structură liturgică, Săptămâna Mare este distinctă de Postul celor 40 de zile, numit și Păresimi.

Conform Părintelui Profesor Dr. Ene Braniște, postul Sfintelor Paști se ține astfel:

“În primele două zile (luni și marți din prima săptămână) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. 

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn. 

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin. 

Se dezleagă de asemenea la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ținere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea și după-serbarea Bunei-vestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. 

La praznicul Bunei-vestiri (25 martie) și în Duminica Floriilor se dezleagă și la pește (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin)". (sursa: aici )

Biserica scutește de la Post anumite categorii sociale: copiii, bolnavii cronici, bătrânii şi militarii.

Ce restricții sunt în Postul Mare?

Conform Calendarului Ortodox 2024, Postul Mare începe în data de 18 martie și se încheie pe 04 mai. Pentru catolici, postul se desfășoară în perioada 14 februarie până pe 30 martie. Este cel mai lung și aspru post dintre toate cele 4 posturi importante.

Postul Sfintelor Paști durează patruzeci de zile la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Există foarte multe interdicții în aceste 47 de zile și sunt doar două dezlegări la pește: 25 martie la Sărbătoarea Bunei Vestiri și pe 28 aprilie la sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile.

Ce interdicții sunt în Postul Sfintelor Paști:

• Nu se fac nunți, botezuri, cumetrii.
• Nu se cântă și nu se dansează.
• Nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate din acestea.
• Nu se bea alcool și nu se fumează.
• În Vinerea Mare nu se mănâncă deloc.
• Creştinii trebuie să se reţină şi de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele.

Tradiții din Postul Sfintelor Paști

Postul Mare cuprinde o mulțime de tradiţii populare, majoritatea născute în vatra satului românesc. O parte din ele se mai păstrează şi astăzi, ţinându-se cu sfinţenie în special de către credincioșii din parohiile de mediul rural.

Iată ce tradiții și obiceiuri interesante se petrec în această perioadă:

• Spolocania: lunea curată este prima zi din Postul Mare, zi în care oamenii obișnuiesc să își curețe spațiul în care locuiesc prin diferite ritualuri:
• Banat - aici obiceiul este ca oamenii să se spele cu băutură la cârciuma satului de mâncarea de dulce pe care au consumat-o până acum.
• În alte zone, vasele din care s-a mâncat până la lăsatul secului se spălau cu leşie şi se urcau în pod, unde se păstrau până la Paști.
• Tot în această zi, stăpânul casei punea firimiturile de la masa de Lăsatul sec de brânză în mâncarea păsărilor din gospodărie, apoi le chema în dimineaţa zilei de luni: ”Veniţi păsări, să vă dau şi vouă din bucatele mele cu care prind Postul, dar şi voi să prindeţi Post de la bucatele de vară!”
• În lunea curată, adulții mănâncă doar gustări reci, pâine nedospită  și beau zeamă de varză  murată.  În această zi, gospodinele nu gătesc și nu aruncă gunoiul.

• Cucii: este un obicei mai vechi, specific zonei de sud a țării, în care feciorii şi bărbaţii tineri se mascau în diferite animale, se îmbrăcau în fuste, îşi puneau o glugă pe cap şi un clopot mare pe spinare şi alergau în dimineaţa primei zile de post după copii, după fete, după oameni, ca să-i atingă cu băţul şi să-i trântească la pământ. Seara, cucii se adunau şi mergeau din casă în casă pentru a dansa hora în curţile oamenilor.

• Pregătirea costumelor naționale: pe vremuri, femeile începeau în prima zi de marți a Postului Mare să lucreze la costumele naționale cu care urmau a se îmbrăca în ziua de Paști; în prezent, gospodinele îşi cumpără în această zi lână sau mătase din care să-şi împletească un obiect de îmbrăcăminte până la Paşti şi să-l poarte în seara de Înviere; tradiţia spune că respectând acest obicei, ele vor avea spor în activitatea de zi cu zi, până la Postul din anul viitor.

• Ziua ouălor: Exact la jumătatea Postului Mare, întotdeauna în miercurea din săptămână a patra a Postului Mare, strămoşii noştri ţineau „Sărbătoarea Ouălor”, sărbătoare numită și Miezul Păresimilor; era o zi foarte aşteptată de copii, aceştia ajutându-şi mamele la alesul celor mai bune ouă ce urmau a fi înroşite; în această zi, femeile numărau toate ouăle din cuibar existente de la Lăsatul Secului, iar cele mai multe femei păstrau aceste ouă pentru a le face roşii sau pentru prepararea cozonacului şi paştii, toate ouăle acestea nefiind bune de clocit.

• Deniile: reprezintă unele dintre cele mai profunde, frumoase şi înălţătoare slujbe creştine care se țin în Postul Mare; deniile din Săptămâna Mare sunt cele mai frecventate de credincioși; până la începerea acestora în săptămâna a cincea, satele erau curățate, casele îngrijite și aerisite, totul ordonat, pomii din livezi și grădini erau văruiți

• Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare): în această săptămână, toți cei care au postit merg să se spovedească și să se împărtășească, primind de la preot puţin vin şi anafură, simboluri ale sângelui şi trupului Domnului. 

Canonul cel Mare al Sf Andrei Criteanul

Monahul Andrei Criteanul, denumit și Iersusalimiteanul, a fost un mare episcop misionar cu un rol desăvârșit în viața bisericească. A fost fondatorul a numeroase biserici, mănăstiri, s-a implicat în educația tinerilor din eparhia sa, a fost un foarte bun predicator și a compus o serie impresionantă de imnuri liturgice. Este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, între care cel mai renumit este Canonul cel Mare - o piesă deosebit de importantă pentru perioada Postului Sfintelor Paști.

Canonul cel Mare reprezintă o rugăciune de pocăință și este alcătuit din 9 cântări mai lungi care se citesc inițial pe fragmente în prima săptămână a Postului Mare, în zilele de luni, marți, miercuri și joi la Pavecernița Mare (slujba de seară), și ulterior în întregime în joia din săptămâna a cincea a Postului Mare.

1. Cântarea lui Moise (Iesire 15, 1-19)
2. Noua cântare a lui Moise (Deuteronom 32, 1-43)
3. Rugăciunea Anei, mama lui Samuel (I Regi 2, 1-10)
4. Rugăciunea profetului Avacum (Habacuc) (Avacum 3, 2-19)
5. Rugăciunea lui Isaia (Isaia 26, 9-20)
6. Rugăciunea lui Iona (Iona 2, 3-10)
7. Rugăciunea celor Trei tineri
8. Cântarea celor Trei tineri (Sfânta Scriptură, Ediția Sfântului Sinod, 1998, p. 950-951)
9. Cântarea Născătoarei de Dumnezeu (Luca 1, 46-55) și Rugăciunea lui Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul (Luca 1, 68-79)

O declarație a Preotului Ionel Popescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Timișoarei, susținea: “Esenta acestui canon este pocăința, părerea de rău a tuturor credincioșilor și clericilor, monahilor, pentru viața trăită uneori nu întotdeauna în conformitate cu poruncile lui Dumnezeu și legile evanghelice. Pentru a înțelege foarte bine ce așteaptă Dumnezeu de la noi, în acest Canon, de o frumusețe literară deosebită și foarte profund din punct de vedere duhovnicesc, ne sunt prezentate pilde de smerenie, de căință, de umilință ale unor sfinți și drepți ai Vechiului Testament, fiecăruia fiindu-ne adresat îndemnul de a călca pe urmele lor în drumul nostru duhovnicesc spre sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos”.

Textul integral pentru Canonul cel Mare îl găsești: aici 

Rugăciunea Sf Efrem Sirul (rugăciunea de pocăință)

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este o rugăciune de pocăință foarte simplă, dar de o mare profunzime. Este considerată Rugăciunea Postului Mare deoarece reprezintă o rugăciune de umilință și smerenie. Prin această rugăciune, ne adresăm Domnului Iisus Hristos să ne ierte păcatele, să ne mântuiască și să ne ajute să simțim bucuria Învierii Mântuitorului nostru.
“Doamne și Stăpânul  vieții  mele, Duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert, nu mi-l da mie.  (o metanie mare)

 Iar Duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, slugii Tale.                

(o metanie mare)

 Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat esti în vecii vecilor. Amin.” (o metanie mare)

 Apoi de trei ori stihurile următoare (cu câte o închinăciune la fiecare stih):

 “Dumnezeule milostiv fii mie păcătosului.

Dumnezeule, curățește-mă pe mine păcătosul.

Cel  ce m-ai  zidit, Dumnezeule miluiește-mă.

Fără  de număr  am greșit, Doamne iartă-mă.”

Se rostește din nou rugăciunea, cu câte o închinăciune la primele două strofe, iar la ultima cu metanie mare.

Postul Sfintelor Paști este menit a aduce bucuria Învierii pentru toți credincioșii. Este o perioadă în care creștinii speră ca prin pocăință, rugăciune și smerenie să se poată elibera de gândurile rele, să învingă greutățile și să depășească necazurile. Este o etapă în care e bine să cugeți la ceea ce nu ai făcut bine sau corect, să te îndrepți și să ceri iertare pentru ispășirea păcatelor.

Postul Mare este cel mai lung și cel mai aspru din Calendarul Ortodox însă, totodată, poate fi privit ca o dovadă de voință și ambiție pentru toți aceia care reușesc să îl ducă la împlinire. Modul în care trăiește și se comportă un credincios în timpul Paștelui nu poate fi decât benefic pentru sănătatea atât a trupului cât și a sufletului său.

Dacă ți-a plăcut acest articol, dacă ai de adăugat sugestii sau observații, poți lăsa comentariul tău mai jos.